Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Radu Popică: Căteva date privitoare la un pictor din Braşov puţin cunoscut: Atanasie Istrătescu
Marisia XXXVI icoana de hram, Maica Domnului mcoronatä de Sfänta Treime (II. 8).30 Inscriptia cuprinzänd semnätura artistului si datarea picturii se regäseste pe icoana de hram, ín dreapta jos, cu negru: A. Istratesku / piktor / 1868. Icoanele pietate de Atanasie Isträtescu pentru tämpla bisericii din Därste prezintä evidente analogii iconografice cu icoanele pe sticlä din epoeä. Mesterii iconari utilizau deseori ca modele xilogravurilor populare cu temä religioasä (icoane pe härtie), ce s-au bucurat de о largä difuzare Tn Transilvania de la sfärsitul secolului XVIII, influentele manifeständu-se uneori Tn ambele sensuri.30 31 Schema compozitionalä a icoanei de hram, Maica Domnului mcoronatä de Sfänta Treime, ilustreazä cél mai semnificativ aceastä Tnräurire. ín registrul superior, pe un fundal auriu, este reprezentatä Sfänta Treime (Dumnezeu-Tatäl, cu nimb triunghiular, tinänd Tn mänä sceptrul, lisus Hristos, binecuväntänd, si Porumbelul, simbolul Sfäntului Duh, emanänd raze). ín registrul inferior, central, deasupra norilor albastri pe care plutesc Tngeri, este reprezentatä Maica Domnului Tngenunchiatä. Dumnezeu-Tatäl si Fiul sustin coroana deasupra capului Maicii Domnului. Tema, de provenientä occidental, s-а räspändit Tn pictura romäneascä din Transilvania (pictura muralä si icoane) prin intermediul xilogravurilor si ilustratiilor vechilor cärti religioase, fiind atestatä Tncä din anul 1760.32 ín Tara Bärsei, Tn a doua jumätate a secolului XIX, figureazä ca icoanä de hram la biserica „Sfänta Treime” din Zizin si la biserica „Sfänta Treime”din Scheii Brasovului.33 De asemenea, este freevent Tntälnitä Tn secolul XIX Tn cadrul centrului de picturä pe sticlä din Scheii Brasovului.34 Si din punct de vedere stilistic, prin elementele naive si decorativismul accentuat, picturile lui Atanasie Isträtescu de la Därste amintesc de caracteristicile icoanelor pe sticlä. insä, Tn egalä mäsurä, executia este tributarä si neoclasicismului, asimilat de artist Tntr-o manierä rudimentarä. Pictura sa bisericeascä ni se Tnfätiseazä ca un hibrid Tntre arta zugravilor transilväneni si pictura de facturä neoclasicä care pe parcursul secolului XIX a Tnlocuit vechea traditie neobizantinä. Dupä anul 1868 Atanasie Isträtescu nu mai figureazä Tn Adressen-Buch der Stadt Kronstadt35. Nu stim cänd si-a Tncheiat activitatea artisticä si nici data la care a Tncetat din viatä. Cercetärile Tntreprinse Tn ColecQa registre confesionale §i de stare civilé a Direcjiei Judejene Brasov a Arhivelor Nationale si Tn paginile Gazetei de Transilvania nu ne-au oferit niciun fel de indicii Tn acest sens. Putinele informatii pästrate ne permit totusi sä formulám о concluzie cu privire la locul pe care artistul TI ocupä Tn evolutia picturii románesti din Transilvania secolului XIX. Atanasie Isträtescu se numärä printre „zugravii” romäni ce au 30 Tempera pe lemn, icoanele cu dimensiunile de 84 x 58,5 cm, iar panourile usilor diaconesti cu dimensiunile de 48,5 x 103 cm. 31 Vezi Tn acest sens $tefan Mete?, Zugravii §i icoanele pe härtie (xilogravuri-stampe) §i sticlä din Transilvania, Tn „Biserica Ortodoxa Romána", an LXXXII, nr. 7-8, iulie-august, 1964 si Xilogravura popularä din Transilvania ín sec. XVIII-XIX, Muzeul de Artä al Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1970. Cornel Tatai Balta, Reprezentarea Incoronärii Fecioarei Maria In icoanele pe sticlä, Tn „Annales Universitatis Apulensis. Series Historica”, 9/I, 2005, p. 94. 33 Elena Popescu, Misu Popp. Reprezentant al academismului románesc. Pictura religioasä si laicä, Sibiu, 2007, p. 59; Mihaela Proca, op. cit., p. 196. 34 Cornel Tatai Baltä, op. cit., p. 96. 35 Activitatea sa este continuata de fiul säu, Tänase, care Tntre anii 1869-1880 figureazä Tn Adressen- Buch der Stadt Kronstadt Tn calitate de poleitor. 13
