Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)

Virgiliu Z. Teodorescu: Odiseea monumentului din Satu Mare dedicat cinstirii memoriei luptătorului pentru Unirea cu ţara, dr. Vasile Lucaciu

Marisia XXXVI

Aurel Popp la 27 noiembrie 1926 pentru deplina documentare ii solicita lui Epaminonda Lucaciu5 cäteva fotografii cu tatái säu. Din scrisoare afläm cä statuia lui Vasile Lucaciu se va ridica Ia Satu Mare din dorinfa lui Octavian Goga, pe atunci ministru de interne. Dupä finalizarea machetelor componentelor cu propunerile pentru monument, Aurei Popp Ti face о vizité ministrului Goga. Machetele au fost insofite de о descriere amänunfitä.

Prin intermediul presei sätmärene, prefectul Judefului Ilie Carol Barbul a lansat un apel cätre tofi romänii din Satu Mare pe care i-a invitat „Ia adunarea comitetului pentru ridicarea „Monumentului Vasile Lucaciu” Jinutä ín 16 mai 1927 orele 16.00, ín sala restaurantului „Dacia”. In calitate de pre§edinte de onoare al comitetului a fost invitat ínsu§i ministrul de interne Octavian Goga . Initiatorii precizau „Vasile Lucaciu merité toaté lauda §i concursui tuturor acelor ce simt románe§te”. Apelul a fost publicat Duminicé 15 mai 1927 ín edifia specialé a ziarului „Voinfa Poporului”.

Cei 38 de participanti la adunare au hotärät constituirea unei societäfi „ad hoc” cu denumirea „Monumentul Vasile Lucaciu”. Semnatarii au fost: Dr. Hie Carol Barbul prefectul judefului Satu Mare, loan Andreicuf - §ef de serviciu la administrafia financiará, loan Bolchi§ - §eful oficiului po§tal, telefon §i telegraf, Dr. Liviu Calefariu - medic, colonel, Dr. Emil Coconef - §ef de serviciu la Prefectura judefului, Nie G. Cristofir - redactorul ziarului „Voinfa Poporului”, Anton Davidescu - redactorul ziarului „Satu Maré”, Teofil Demeter - §ef de serviciu la Primária Satu Maré, Dr. Andrei Dobo§i - avocat, Dr. Teofil Dósa - secretarul ora§ului Satu Mare, Aurel Drago§ - paroh protopop, George Drago§ - directorul §colii comerciale, Alexandru Doro§ - avocat, consilier municipal, Dr. Traian Erdélyi - §ef de serviciu la Primária Satu Mare, Francisc Erdos - pre§edintele Tribunalului, Augustin Ferenfiu - primarul ora§ului Satu Mare, loan Florea - deputat, loan Florian - §eful vämii interioare,

5 Epaminonda LUCACIU (25 februarie 1877, Säncrai, azi judetul Satu Mare - 29 iulie 1960, Cluj- Napoca, judetul Cluj) a fost preot greco-catolic, om politic. A fost fiúi lui Vasile Lucaciu, supranumit „Leül din §i§e§ti”, preot greco-catolic, luptätor pentru drepturile nationale ale romänilor din Transilvania, §i al Paulinei §erbac. A ínceput §coala primará la Satu Maré, terminánd liceul la Näsäud. íntre 1888-1892 studiazá la Institutul de Propaganda Fide din Roma, Italia. ín anul 1898 a devenit doctor ín teologie §i filosofie. intors ín Transilvania a slujit pentru о perioadä, ca preot grecocatolic, aläturi de tatái säu in parohia acestuia. Din anul 1901 a slujit ca preot la Cenad. In anul 1905 a plecat in Statele Unite ale Americii, infiintänd prima parohie romäneascä greco-catolicä din Cleveland, care era §i prima bisericä romäneascä din federatia nord-americanä. ín acela§i ora§ a infiintat prima gazetä romäneascä din SUA, „Románul". ín 1907 a revenit ín Transilvania, la Blaj, pentru a duce ín SUA tineri preoji greco-catolici, pentru parohiile ínfiintate acolo. ín anul 1913 preotul Epaminonda Lucaciu isi desfä§ura activitatea la о bisericä catolicä din Trenton, ín apropiere de New York. ín 1921 a revenit in Transilvania, care se unise cu Románia, devenind preot militar la Satu Mare, unde a activat pänä in anul 1923. Din punct de vedere politic, a fost membru activ in rándurile Partidului National Liberal. íntre 1923-1929 a fost pre§edinte al filialei sätmärene a Asocia{iei orfanilor de räzboi. A activat §i in organizajia cerceta§ilor románi. De la 11 octombrie 1924 a devenit paroh la $i§e§ti, fosta parohie unde slujise tatái säu, Leül din §i§e§ti„”, pänä in anul 1931. Dupä cedarea Transilvaniei de nord-vest de cätre Románia cätre Ungaria, in urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940, a devenit pre§edinte al Asociajiei fo§tilor refugiati §i expulzati din nordul Ardealului" in perioada 1940-1945.A decedat la Cluj-Napoca, in anul 1960. A fost inmormántat in bisericä din §i§e§ti, judetul Maramure?, aläturi de párisii sái ( Pentru amánunte vezi:Viorel Cámpean, Oameni §i locuri din Sátmar, Editura Citadela, Satu Maré, 2008, ISBN 978-973-88823-0-0lon losif §chiopul, Románii din America, in: „Luceafärul, revistä pentru Iiteratura, artä §i §tiin[ä", anul XII, nr. 10, 16 mai (stil vechi) 1913, Sibiu).

133