Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/1. (2016)

Botany

Adam BEGU

34. Obuh, P., Colun, A., 2001, Diversitatea lichenilor crustacei din zonele protejate ale Prutului mediu, Biodiversitatea vegetalä a Republicii Moldova. Culegere de articole jtiinpfice. Chifänäu. Centrul Editorial al USM: 149-153.

35. Reivn, P., Avert, R., Aikhorn, S., 1990, Sovremennaia botanica, I; II, Moskva, Iz-vo Mir: 348; 344.

36. Richardson, D. H. C., Nieboer, E., 1980, Surface binding and accumulation of metals in lichens, Cellular interactions in symbiosis and parasitism. Columbus: Ohio State University Press: 75- 94.

37. Simonov, Gh., 2004, Lichenofitele din spafiul teritorial al Republicii Moldova, Grädina Botanica la 50 de ani / Cartea Moldovei, Tipográfia Universul: 78—81.

38. Simonov, Gh., Istrati, A., Chirtoacä, V., 1994, Contribupi floristice in landfaftul natural “Trebujeni”, Congresul I al botani^tilor din Moldova: 14—15.

39. Simonson, S., 2004, Lichens and Lichen — Feeding Moths (Arctiidae: Lithosiinal) as Bioindicators of Air Pollution in the Rocky Mountain Front Range, 2003, saras@lamar.colostate.edu

. Accesat in martié.

40. §tefanescu, G. Miclufa, A., Bartók, К., 1992, Zonarea intensitäpi poluärii atmosferice in bazinul industrial Baia Mare cu ajutorul lichenilor, Buletin §tiinfific. Seria В. IX,Fascicola: Fizicä — Chimie, Biologie. Baia Mare: 199-205.

41. §tefanescu, G., Bartók, К., 1998, Criterii lichenologice in cartarea intensitäpi poluärii atmosferice ín centre urbane fi bazine industrial, Buletin jtiinfific. Seria В, XIII. Chimie — Biologie. Univ. de Nord. Baia Mare: 127-132.

42. §tefanescu, G., Bartók, К., 1998, Noi date privind cartarea lichenologicä a intensitäpi poluärii atmosferice din bazinul industrial Baia Mare, Buletin piinfific. Seria В. XIII. Chimie — Biologie. Univ. de Nord. Baia Mare: 133-137.

43. Trass, H., 1968, Analiz lihenoflori Astonii, Avtoref. dis. d-ra nauk. Tartu: 80.

44. Trass, H., 1977, Lisainiki i zagreznenosti vozduha, fizni rastenii, 3, Vodorosli. Lisainiki. Pod red. Prof. M.M. Golerbaha, M., Prosvefcenie: 431-433.

45. Trass, H., 1982, Lihenoindikapa как metod biomonitoringa dinamiki okrujaiufcei sredi, Problemisovremennoi äcologii, Acologiceskie aspecti ohrani ocrujaiu$cei sredi v Astonii. Tézist II respubl. Acolog. Conf., Tartu: 47—48.

46. Trass, H., 1984, Classi poleotolerantnosti lijainicov 1 äcologiceskii monitoring, Problemi äcologiceskogo monitoringa i modelirovania äcosistem., L.: Gidrometeoizdat: 144—159.

47. Vasilenko, S., 2005, Acologiceskie osobennosti lijainicov Mereneftskogo lesa, Ecologie fi Protecfia Mediului — cercetare, implementare, management. Mater. Conf. Jubiliare — INECO 15 ani. 29 dec. 2005. Ch.dnstitutul National de Ecologie: 95-98.

48. Vrabie, Gr„ 1934, Materiale pentru studiul lichenilor din regiunea Chifinäului, Buletinul Muzeului Nafional de Istorie Naturalä din Cbipnäu. Redactat de Dr. I. Lepsi. 5, 1933. Chifinäu: Tiparul Moldovenesc: 88—121.

49. Global Biodiversity. Earth’s resourse in the 21st century. 2000, 246.

50. Republica Moldova. Primul Raport National cuprivire la diversitatea biologicä, Chifinäu: 2000, 65.

APLICAREA LICHENOINDICAJIEI ÍN TESTAREA CALITÄJII MEDIULUI

(Rezumat)

Este prezentatä о retrospectivä a cercetärilor lichenologice in Republica Moldova, incepand cu anul 1934 si panä in prezent. Au fost elaborate criterii de evaluare a calitäpi mediului, ca Scala Toxitoleranjei Lichenilor (STL) si Gradapi de Evaluare a Calitäpi Aerului (GECA) fafä de S02 din aerul atmosferei, care au fost aplicate in testarea calitäpi aerului din ecosistemele forestiere ale Republicii Moldova. Jinänd cont de diversitatea specified, abundenja si toxitoleranpi speciilor indicatoare, sunt propuse 6 Gradapi de Evaluare a Calitäpi Aerului (GECA), care au fost aplicate in testarea calitäpi aerului din 62 ecosistemele forestiere. De regulä, ecosistemele cu aer slab poluat sunt dispuse la altitudini de peste 200 m, iar cele cu aer poluat — sub 200 m, dar existä si exceppi, deoarece un rol prioritar il poartä distanja de la sursa de poluare si direepa dominantä a vänturilor. Este datä о analizä comparativä privind aplicarea GECA si EMEP in RM. Sunt propuse 40 de spécii indicatoare si о specie standard (Parmelia sulcata) de licheni pentru monitorizarea calitäpi mediului in condipile Republicii Moldova.

16