Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Nicolae Victor Fola: Aspecte privind relaţiile dintre structurile economice şi deciziile politice şi administrative (1867-1918). Privire specială asupra comitatului Tărnava Mică

Marisia XXXIV-XXXV

cuvänt a lui R. Boilä (care §i-a Tnceput interventia in limba romänä) au trecut la huiduieli, bätäi din picioare §i chiar amenintäri fäti§e., fapt valabil §i pentru ceilalti doi frunta§i romäni, Simion Cälutiu §i AI. Morariu. Se intämplau asemenea lucruri Tn conditiile Tn care R. Boilä pleda pentru manifestarea efectivä a dreptului (constitutional) de alegere, care "...pune (indicä-n.n.) concetätenilor nostri ce sunt datori ,§i la ce sunt opriti a face /.. ./ca cea mai inaltä functiune de drept public.’’37

Autoritätile comitatului au interzis adunarea electoralá de la lernut, programatä pentru 22 mai, deoarece Tmpreunä cu sustinátorii din Turda-Arie§ ar fi concentrat cam 10000 de oameni. „Gazeta Transilvaniei” consemna actiunile provocatoare ale jandarmilor din Tärnäveni, care zmulgeau cocardele tricolore de pe costumele populare romäne§ti, iar „Tribuna” publica о corespondentä particularä referitoare la evenimentele acestea. La о populatie totalä de cca. 105000 de locuitori Tn comitatui Tárnavei Mid, romänii, care formau 50,97% din populatie, aveau 592 alegätori (adicä 27,61% din cei trecuti pe liste), sa§ii (evanghelicii), cu 19,83% din populatie (proguvernamentali), votau integral, iar maghiarii (Tmpreunä cu sa§ii romano-catolici, evreii, tiganii, dar §i romäni cu interese oportuniste, „trädätorii”) Tnsumau 50-51% din alegätori (dupä „Románul tärnävean”). ín final, prin presiuni, intimidäri §i cumpäräri de voturi a avut cä§tig de cauzä candidatui guvernamental Sándor Janos. ín scrisoarea trimisä publicistului britanic R.W. Seton-Watson („Scotianul cälätor”),cunoscätor al vietii publice din Ungaria incä din anul 1906, frunta§ul politic román dr. luliu Maniu Ti aträgea atentia asupra unor imixtiuni flagrante Tnregistrate Tn campania electoralá din anul 1910 Tn patru localitäti transilvänene-lghiu, Tinea, Vintul de Jos §i Tärnäveni-mentionänd interzicerea adunärii de la Micäsasa. Face referire, desigur, §i la resorturile politice ale actiunii electorate, ca §i la tentativa guvernamentalä de „Tmpäcare” cu nationalitätile, care a Tnceput nu dupä mult timp Tntre premierül Tisza István §i frunta§ii politici romäni.38Motivul e§uärii-ambele párti erau convinse cä nu negociau un compromis politic obi§nuit, ci urmäreau idealul statului national, Tnsä Tntre douä extreme, asimilarea maghiarizatoare §i dizolvarea Ungariei istorice.

Mentiune deosebitä-nu doar pentru romänii de pe Tärnave, ci pe ansamblul Transilvaniei- se cuvine participärii la marea adunare de protest ,vizänd extinderea maghiarizärii romänilor sub ve§mäntul religiös, al Episcopiei greco-catolice de Hajdudorogh (aläturi de ruteni maghiarizati sau Tn curs, ca §i alte minoritäti din Ungaria propriu-zisä). Erau vizate parohii greco-catolice romäne§ti din vestül Transilvaniei (Partium) §i din ceea ce numeau „Vicariatul Secuimii”, deci se Tncälca jurisdictia Mitropoliei Blajului, referitoare la peste 100000 de suflete. La Alba-Iulia se desfä§urä, Tn 16/29 mai 1912 о impresionantä adunare, cu peste 20000 de participanti, organizatä de prelati bläjeni §i frunta§i nationali romäni (R. Boilä era unul dintre notarii adunärii). A impresionat Tn mod deosebit telegrama episcopului Demetriu Radu §i a clericilor sätmäreni, care au cerut dreptate/justitie, nu milä. Papalitatea a sesizat substratul acestei manevre politico-religioase maghiare, iar Nunciatura din Viena nu i-a dat curs (nu au confirmat), astfei cä Tn anul 1919 parohiile romäne§ti au revenit jurisdictiei Blajului. Interventiile ulterioare ale

3V„Gazeta Transilvaniei’, Bra§ov, an LXXIII, nr. 86, din 17/30 august 1910 („Lupia romänilor din comitatui Tárnavei Mid') §i „Románul tärnävean" (ziar ocazional), din 15 iunie 1910 (mentioneazá, Tn acest context, ínchiderea pe 5 zile ín inchisoarea din Tärnäveni a dr.Brutus Docolin din Micäsasa).

38Cornelia Bodea, H. Seton-Watson, R.W.Seton -Watson §i romänii 1906-1928, vol. I, Bucure§ti, 1988 (scrisoarea nr. 188, redactatä ín limba germana,din 15 iulie st. Nou 1910, pp. 4-8).

94