Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Nicolae Victor Fola: Aspecte privind relaţiile dintre structurile economice şi deciziile politice şi administrative (1867-1918). Privire specială asupra comitatului Tărnava Mică

Marisia XXXIV-XXXV

unor publicatii ca „Telegraful román” §i „Observatoriul.” Täranii románi din comuna Fene§el au luptat 32 de ani pentru drepturile lor, iar cei din Tofaláu se judecau cu baronul Apor, care, ín calitaíe de pre§edinte al Tribunalului din Tárgu-Mure§, a solutionat procesul ín favoarea sa, 300 de barbati, féméi §i copii fiind sco§i ín drum, la propriu, ín plinä iarnä, luandu-li-se absolut tótul. A§a s-а íntámplat §i ín comuna Cue§d, ca §i ín multe alte localitäti (ín special ín comitatui Alba §i ín Cetatea de Baltä). Referindu-se Ia legiuirile agrare, ín §edinta parlamentarä din 5 martié 1883, deputatul Alexandru Roman aräta cä ele sunt responsabile de emigrarea a 150000 de oameni. Conform datelor recensämäntului din 1910, romänii reprezentau 68,4% din totálul gospodäriilor särace, 18,9% reveneau gospodäriilor maghiare §i 6,2% celor germane. ín anul 1918, populatia maghiarä §\ germanä detineau in medie 3,5 ha (6 jugäre) pe cap de locuitor, iar romänilor le revenea un hectar (1,7 jug). Alté statisticä aräta cä 80% din populatia romäneascä care se indeletnicea cu agricultura träia in medie cu produse de pe 0,5 jugäre, iar 45% din populatia maghiarä, germanä §i altii träiau de pe urma exploatärii unor suprafete medii de 15 jugäre.14

S-а incercat, de autoritär, redresarea proprietätii agricole prin intermediul légii comasärii („comistatiei”, cum i se spunea popular), in anii dualismului. Desigur, interventiile autoritätilor legale §i nelegale au fost prezente. ín general, proprietätile midi nobilimi erau múlt mai risipite, proportional cu märimea, fatä de cele douä categorii ariustocrate §i proveneau din cumpäräri §i numeroase divizäri de succesiune. Restül populatiei, indiferent de nationalitate, cuprindea iobagi, jeleri §i taxali§ti, categorii dependente de curiile nobiliare. Dupä lichidarea iobägiei, au rämas pe sesiile lor, ca proprietari §i, prin mo§teniri §i-au färämitat §i ei loturile. Comasarea in Tárnává Micä a solicitat dificile lucräri de cadastru, pe baza mäsurätorilor inginere§ti, intre anii 1870 §i 1883, conform notificärilor §i vizelor date de instantele juridice pe härti. Cu aceastä ocazie s-au clasat pämänturile pe 5 categorii/clase de calitate §i pe baza lor s-au stabilit impozitele. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu personalul de specialitate, transporturile, bornarea, cartografierea, etc. au fost suportate de Ministerul de Räzboi §i cel de Finante. Numai in localitatea Ceua§, s-a realizat lucrarea manual. Marile proprietati nobiliare au fost comasate in grupe (intr-o singurä localitate sau douä ín jurul lor, in loturi mari), ale cäror centre au fost: 1) Sángeorgiu de Pädure (familia baron Henter Iosif §i Kémény Pal); 2) Suplac (familia gróf Zichy Pal); 3) Bahnea (gróf Bethlen); 4) Mica (baron Eperjesi); 5) Abu§ (baron Apor); 6) Seuca (baron Apor); 7) Tärnäveni (grofii Beldi, Pekri); 8) Adämu§ (gróf Horvath, Kovács §i Toldi); 9) Cetatea de Balta (gróf Haller); 10) Sänmicläu§ (baronii Bruckenthal §i Radak); 11) Corne§ti(Gerendi §i Gydofalvi, mici nobili ); 12) Bozia§ (azi integrat Tärnäveniului), Gyárfás, mic nobil; 13) Gáne§ti (familia Daniel, mic nobil); 14) Deaj (familia Pataki, mic nobil); 15) Daia (familia Pocsa, mic nobil). Micii proprietari §i täranii au primit loturi ín trupuri de hotar separate §i au fost parcelate pe proprietari, de regulä ín cäte trei parcele (ín general pentru asolament trienal). ín urma comasärii, multe proprietäti s-au vándut, respectiv s-au schimbat. La lernut, Barbara Haller va trebui sä admitä improprietärirea de 9489 jugäre (familia medie de iobagi fiind de 5 persoane) primind, pentru improprietärirea täranilor de pe toate mobile sale, 23932 florini. ín 1885, Bethlen Markus, inglodat in datorii, vinde 5151 jugäre in lernut, plus in opt comune vecine (necomasat, cu cca., 600 de parcele), 1961 iugäre fiind arabil al Statusului Romano-Catolic. Acesta avea, in 1895, 34

ulstoria Romäniei, Transilvania (1867-1918), vol. II, Ed. G. Baritiu, Cluj-Napoca, 1999, p. 138-139.

85