Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Alexandru Porţeanu: O intuiţie din ianuarie 1914 privind realizarea apropiată a aspiraţiilor romănilor din Transilvania

Mari sia XXXIV-XXXV

Reperele certe - faptice, concrete - ale sesizärii intuitiei evocatä Tn cele de mai sus sunt date, dupä exprimarea ei inspirata de la 1 ianuarie 1914, de Tnceputul confirmärii sale la 17 februarie 1914, prin cel mai important act doveditor reprezentat de hotärärea realizärii de cätre partea romána a ruperii tratativelor ungaro-romäne care deveniserä nu numai sterile, ci constituiau un veritabil obstacol Tn calea afirmärii politice a romänilor. Inläturarea obstacolului politic ungar deschidea calea realizärii aspiratiilor lor de eliberare efectivä. Primul corolar firesc al acestui act, a urmat prin initierea elaborärii unui nou program politic romänesc. Acesta, prin Tnnoirea sa conceptualä, prin Tnaintarea determinata a obiectivelor, prin raportul corespunzätor al structurii strategice §i al metodelor tactice, prin amplificarea considerabilä a capacitätii de actiune, urma sä reprezinte instrumentul fundamental al unor Tnfäptuiri decisive ale romänilor. О elaborare politicä de asemenea anvergurä necesita desigur un anumit timp, precum §i accelerarea sa maxim posibilä. Primävara §i Tnceputul verii anului 1914 Tntruneau Tn mod satisfäcätor aceste premise necesare, cärora urmau sä li se aläture pe parcurs alte elemente complementare.

Färä a exista о legäturä directä Tntre eie, intuitia sesizatä Tn cele de mai sus se corobora cu destinul identic al planurilor politice reformatoare ale Arhiducelui mo§tenitor Franz Ferninand, axate pe ideea „Statelor Unite ale Austriei Mari' elaboratä de Aurel C. Popovici, care rezervau romänilor din Imperiul habsburgic - din Transilvania, Banat, Cri§ana, precum §i celor din Maramure§ul istoric §i Bucovina - о situatie mult mai bunä decät cea din régimül oprimator ungar. La aceste planuri au participat §i oameni politici romäni, Tndeosebi Alexandru Vaida-Voievod.

Abia Tn 1943, apreciatul istoric Silviu Dragomir a fäcut primul pas spre descifrarea sensului mai profund al evenimentelor din primävara §i vara anului 1914 pentru situatia romänilor din Transilvania, Tn care a intuit tendinta obiectivä ce se Tndrepta spre dezlegarea lor decisivä. Pentru Tntelegerea mai exactä a acestei situatii, meritä luat Tn considerare faptul cä Silviu Dragomir, care, Tn 1914, era cu 30 de ani mai tänär, avea Tncä de atunci anumite conexiuni Tn mediile politice ale romänilor transilväneni, Tn special cu dr.loan Mihu §i cu Vasile Goldi§, iar intuitia din 1943 era exprimatä la aniversarea jubiliarä a Unirii Transilvaniei, marcatä Tnsä profund de durerea sfä§ierii tragice a Romäniei din 1940, Tn studiul Un sfert de veac dela Unirea Transilvaniei (Biblioteca Astra, Sibiu, 1943, p.4)

„Cänd la 18 februarie 1914 Comitetul National Roman inch idea definitiv capitolul tratativelor, ei sublinia existenta unui conflict intre romäni §i statuI ungar, invoca importanta culturalä §i numericä a elementului romänesc din Transilvania §i preconiza rezultatele evolutiei istorice drept factor determinant al politicii sale viitoare. Finalul Declaratiunii, redactat in preajma marilor zguduiri ce au urmat [...] exprima in termeni limpezi hotärärea de a scutura juguf. vor lupta §i mai departe pentru a inlätura nedreptätile de care suferä poporul romän, pentru a cä§tiga §i asigura drepturile indispensabile existentei nationale, afirmärii politice §i izbändirii intereselor sale culturale §i economice. E tot ce trebuie sä smulgä din suflet un popor dornic de libertate, la capätul robiei seculare; lipsepte doar afirmarea dreptului de autodeterminare, formula magica a popoarelor care i§i a§teptau salvarea...” (subl.ns.)

Continuarea acestor intuitii nu era Tnsä posibilä prea curänd. Situatia Tn care se afla Románia Tn timpul celui de al Doilea Räzboi Mondial §i apoi Tn primele decenii ale regimului dictaturii comuniste nu a permis dezvoltarea necesarä §i corespunzätoare a istoriografiei Marii Uniri, al cärei Tnceput partial se situeazä la

329