Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Eugeniu Nistor: Giuluş – pagini de monografie

Marisia XXXIV-XXXV

Conscriptia urbarialä 2

Urmeazä Tntrebärile:

1. Are urbariu aceastä localitate §i de cänd?

Räspuns: Aceastä localitate n-are urbariu.

2. Daca nu are urbariu, obligatiile iobäge§ti le presteazä pe bazä de contract cu iobagii §i jelerii? De cänd a intrat Tn vigoare acél contract sau obicei?

Räspuns: Iobagii presteazä servituti dupä obiceiul mo§tenit, ei n-au contract. Jelerii presteazä slujbele dupä curri s-au Tnteles cu domnii lor de pämänt.

3. Unde nu existä urbariu sau contract, din ’ce constau slujbele pentru stäpäni ale iobagilor §i jelerilor, care acum sunt Tn uz? Cänd au fost ele aduse Tn uz? (puse Tn aplicare)

Räspuns: Obligatiile iobagilor fatä de domnii de pämänt constau din anumite zile säptämänal, bu vitele sau manuale, iar jelerii fac cäteva zile pe an, sau din prestatie §i dijme §i dau alte daruri, care nu §tim cänd au fost introduse.

Avantajele satului. Conscriptia urbarialä 3

1. Ce avantaje §i dezavantaje are acest sat?

Räspuns: Hotarul satului are trei párti.

Avantaje: Una din aceste párti este foarte bunä, astfei cä §i färä Tngrä§äminte produce gräu de ajuns, dacä este bine cultivat. La a doua parte cere Tngrä§äminte (gunoi) §i are productie mijlocie. A treia parte este §i mai slabä, totu§i, dacä este gunoit, produce su’ficient. Nu se poate ara numai cu doi boi, ci este nevoie de patru sau de §ase boi.

2. Posedä douä locuri pentru fänete, dintre care unul se cose§te Tntr-un an, celälalt Tn alt an. Fänatul de §es este mereu deteriorat de apa care se revarsä, aproape Tn fie-care an, dar dacä päräului i s-ar säpa о albie, s-ar produce fän bun §i s-ar putea cosi §i de douä ori pe an. Pe aceste räturi se produc trei care de fän de 18 mäji, bun §i pentru Tngrä§area vitelor; Tn celälalt loc se produce Tnsä fän inferior.

3. Cele mai apropiate locuri de tärg sunt Tg.-Mure§ §i Media§, ambele la о distantä de cäte nouä mile. Pänä la Tg.-Mure§ este un drum foarte bun §i nu trebuié sä plätim nici vamä pänä acolo. Cätre Media§ Tnsä drumul este mai greu, din cauza dealurilor, §i trebuie sä plätim vamä Tn douä locuri. Ce avem de vändut se vinde Tnsä cu pret bun.

4. Pä§une, mai ales pentru vitele cornute, avem destulä §i este bunä pentru boi; dar pentru vaci §i vite mai märunte este mai redusä §i mai slabä; totu§i, nu suntem nevoiti a ne duce vitele, Tnainte de cosit, Tn alte locuri sträine, Tn satele vecine.

5. Pentru adäpatul vitelor, atät Tn sat, cät si Tn päräul care curge pe längä sat, avem apä destulä.

6. Pädure, de asemenea, avem atäta Tncät, la 3-4 ani, Tmpärtind-o locuitorii Tntre ei, fiecäruia Ti cade cäte un car de lemne de foc.

7. Dealuri de vii avem putine §i numai cäteva gazde posedä vie. Vinul care se produce aici este Tnsä buh.

8. Päduri care produc ghindä nu existä.

9. Aici nu se pläte§te arendä perceptorului regese, ci numai dijme unor domni de pämänt.

10. Tn interiorul satului unii au grädini cu pomi.

11. Locuri de trestie existä, dar nu fiecare gazdä are aici parte.

12. Locuitorii de aici n-au cä§tiguri din transportul sárii.

13. Aici, Tn apropiere, nu existä nici ofabricä.

14. Nu departe de aici (Giulus) este Mure§ul, dar locuitorii de aici nu realizeazä nici un cä§tig cu plutäritul, nefiind obi§nuiti.

15. Aici, Tn apropiere, nu existä vii de buna calitate.

16. Nici var, nici cärbuni, aici nu se ard.

297