Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Eugeniu Nistor: Giuluş – pagini de monografie

Mari sia XXXIV-XXXV

mändro, la Blaj / §i-ti iau §i dorutul tau, / Dar nu ti-l voiu tinea räu, / Cä-I voiu pune intre cärti, / Ca sä-l väz, cändu-mi invät!” Sau: „Treci, dorule, Murä§ul / Nu-mi mai rupe sufletul; / Treci, dorule, Tárnává, / Nu-mi mai rupe inima.” Comentänd lirica popularä de pe Mure§ §i Tárnave, Lucian Blaga laudä cumpätarea §i preferinta pentru nuantä a romänului care, prin ipostazarea dorului T§i puné poezia la adäpost atät de „efuziunile sentimentalismului”, cät §i de „ariditatea alegorismului”, mentinänd-o aproape de viatä, de pulsatiile ei autentice, ca artä veritabilä, necontrafäcutä.36 37

Dar nu doar poezia popularä este sugestivä, ci mai ales proverbele romäne§ti, intrate ín graiul locuitorilor de pe Mure§ §i Tärnave, ca citate. Cum ar fi: „A täiat pädurea ca sä prindä cucul”; „Ce-i in mänä nu-i minciunä”; „Ochii väd, inima cere”; „Neam de neam, bränza-i pe báni”; „Dacé dai n-ai”; „Cine cere, nu piere, dar veste bunä nu-i mere”; „N-are rost sä te obose§ti sä bagi apä in Mure§” etc.

Tonul Tn viata culturalä §i Tn educatia tineretului, din „vatra” satului §i „säla§e”, era dat de preoti §i de dascäli. Giulu§ul a avut noroc de cätiva preoti §i dascäli buni. íntre ace§tia, s-а pästrat Tn memoria generatiilor, pänä Tn zilele noastre, numele Tnvätätorului Aurel Bogdan - care era deosebit de sever (se pare), iar din vremea räzboiului (1940-1944), venit din Ardealul cedat - cel al lui Emil Codarcea.

De-а lungul timpului, preotii care au slujit Tn parohia Giulu§ au fost: Ambrozie Pop (1848-1870), Ananie Popa (1870-1893), Patrichie Anca (1894), Basiliu Folea (1894-1927), Romul Orbean (1927-1929), Dumitru Pop (1929-1948) - toti ace§tia fiind greco-catolici, pentru ca dupä 1948 slujba religioasä sä se desfä§oare dupä ritui ortodox, sub Tndrumarea preotilor Gheorghe Boeru (1948-1958), Francisc Paratei (1958-1962), loan Prohon (1962-1965), Gheorghe Tohänean (1965-1970), Mihai Ciocärlan (1970 -1972), Mihai Tofolvi (1972-1982) §i Petre Giurgiu, care pästore§te Tncepänd din 1983.

Un moment important l-а constituit constructia §colii din sat, prin extinderea celei vechi (care avea doar о Tncäpere) §i transformarea ei Tntr-un edificiu modern §i spatios, prin contributia financiarä §i prestatia Tn muncä a oamenilor locului. Legat de acest aspect, Tn articolul de ziar „O §coalä de toatä frumusetea”, publicat Tn presa localä la data de 19 noiembrie 1965, Tnvätätorul Aurel ßeulean consemna: „Giulu§ul este un sat cu о a§ezare pitoreascä, cam la marginea raionului Tärnäveni, care numärä doar 186 de case. Tntrucät vechea §coalä de aici avea doar о salä de clasä §i о Tncäpere destinatä cancelariei, täranii cooperatori, punänd mänä de la mänä, au construit о §coalä nouä de toatä frumusetea, care are 5 sáli de clasä, bibliotecä, laborator, cancelarie §i о salä pentru materialul didactic. Trei sáli de clasä au fost date Tn folosintä anul trecut, la 1 septembrie a.c. s-а dat Tn folosintä a patra clasä, iar ultima se va termina Tntr-un viitor apropiat. Noile sáli de clasä sunt Tnzestrate cu mobilier nou, sobe de teracotä §.a. Din devizul de 100.000 de lei s-au cheltuit pänä Tn prezent peste 60.000 de lei, iar cetätenii au efectuat peste 1.600 de ore de muncä patrioticä.”^7

Giulu§enii nu au träit niciodatä rupti de lume, reprezentanti ai acestei comunitäti participänd activ, §i uneori chiar cu eroism la evenimente istorice de anvergurä, cum au fost: räscoalele täräne§ti din evul mediu, revolutia de la 1848, Unirea cea Mare, cele douä räzboaie mondiale, dänd un greu tribut de sänge pe cämpurile de luptä ale

36 Lucian Blaga, Spatiul mioritic, Editura Cartea Romäneascä, Bucure§ti, 1936, pp. 199-200.

37 Aurel §eulean - Monografie locaiitätii Cucerdea, vol. II, Casa de editurä „Mure§”, 2013, p. 26.

292