Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Eugeniu Nistor: Giuluş – pagini de monografie
Marisia XXXIV-XXXV Ar trebui, poate, ín legäturä cu aceste aspecte de culturalitate sä punctam §i cu aprecierile unui mare specialist Tn istoria sträveche a lumii omului, §i anume istoricul englez V. Gordon Childe, care a subliniat cä „divergentele” pe care diversele culturi umane le prezintá íntre eie, Je putem explica drept rezultate ale adaptärii Ia medii diferite (...) Practic, adaptarea aceasta este asiguratä prin echipamentul de unelte, arme, case etc.”12 Dar arheologul V. Lázár comenteazä ín Repertoriul... säu, vádit interesat, §i dovezile de pe Grui: „ín acest punct s-au descoperit: о dältitä §1 mai multe topoare din platrä, §lefuite §1 perforate, precum §i fusaiole din lut. Piesele provin dintr-o a§ezare, probabil eneoliticä. Dintre piesele descoperite, se pästreazä ín col. E. Nistoro dältitä albä, §lefuitä, trapezoidalä §i о fusaiolä din lut. Informatie: E. Nistor,“13 14 Din päcate am pierdut fragmentul de topor perforat, dar incä pästrez dältitä §lefuitä §i fusaiola care nu este din lut, ci din piaträ gäuritä. Aceste relieve ne pot vorbi despre preocupärile micii comunitäti din acest cuib de dealuri: toporul de piaträ putea fi folosit la täiat lemne, dar §i ca armä de apärare §i atac; dältitä se putea utiliza pentru räzuirea de resturi a pieilor de animale (vänate sau crescute §i sacrificate in „gospodäriile” comunitätii) sau pentru täierea §i prelucrarea unor plante moi, comestibile, in vederea consumärii lor (legume §i fructe); cät prive§te fusaiola, utilizatä ca piesä componentä a fusului, pentru ca firul tors sä rämänä intins, ordonat, ea arätänd deprinderile practice noi ale femeii in a§ezarea eneoliticä: confectionarea haineor din länä de oaie toarsä §i din fibre vegetale (fuior de in sau de cänepä). Nu putem sä nu constatäm asemänarea acestor relieve de la Giulu§ cu piese arheologice deja catalogate, cuprinse in inventarele unor lucräri complexe de specialitate, cum sunt: M. Petrescu-Dimbovita - Cucuteni (Editura Meridiane, Bucure§ti, 1966) §i Vladimir Dumitrescu - Häbä§e§ti (Editura Meridiane, Bucure§ti, 1967). Fusaiolä §i dältitä din epoca pietrei §lefuite lntr-o grädinä, in locul denumit „Längä bisericä”, s-au descoperit, de asemenea, unele curiozitäti... arheologice, pe care Valeriu Lazär le-а inregistrat §i catalogat ca fiind „Fragmente de vase din lut, apartinänd unor chiupuri, unele cu decor (brau alveolat), din epoca bronzului. Acestor fragmente li se asociazä §i о lamä din silex galben-fumuriu, cu о nervurä, in sectiune triunghiularä. Piesä ín col. E. Nistor.”u 12 V. Gordon Childe, De la preistorie la istorie, prefatä la editia in limba romänä §i ingrijirea §tiintificä: acad. Emil Condurachi, in romäne§te de Florica-Eugenia Condurachi, Editura §tiintificä, Bucure§ti, 1967, pp. 36-37. 13 Valeriu Lazär, op. cit., p. 190. 14 Idem. 278
