Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Ion Zainea, Vilsonia Balog: Cultura şi cenzura. Cazul revistei "Familia" din Oradea (1966-1970)
Marisia XXXIV-XXXV arätänd cä: „Nu vád de ce rezerve fatä de un articol care, cinstit punind degetul pe ranä §i trägind un semnal de alarmä, este inläturat sau amínat din timorarea cutärui functional care confundä politica curajoasä §i fermä a partidului, cu comoditatea scaunului säu functionäresc"TM. Lectura revistei s-а fäcut cu dificultate din cauzä cä paginile Tn §palturi s-au primit Tn 3-4 tran§e, fiecare numär a suferit modificari substantiale, multe materiale fiind eliminate sau amänate, locul acestora fiind luat de materiale §i pagini noi, introduse dupä ce revista a fost lecturatä ín Tntregime. La cererea D.G.P.T., s-a interzis a mai primi materiale §i pagini noi dupä lecturarea revistei, recomandändu-se redactiei sä dispunä de о rezervä de materiale, cu care sä poatä Tnlocui pe cele eliminate sau amänate. Rezolvarea sesizärilor s-а fäcut cu ajutorul D.I.C., unde de asemenea revista a fost lecturatä numär de numär, §i al sectiei de propagandä а Comitetului judetean P.C.R. Sesizärile Tn plus ale D.G.P.T. au fost putine. Lucrurile s-au petrecut Tn asemänätor §i Tn anii care au urmat, revista Familia continuänd sä ridice acelea§i probleme colectivului de cenzori orädean, fiind un adevärat barometru de mäsurä a muncii acestuia, pänä la desfiintarea, Tn 1977, а institutiei de cenzurä. Sesizärile au devenit chiar mai diverse, mai complexe, crescänd numärul „cazurilor” care contraveneau politicii de Tndrumare de cätre partid a literaturii §i publicisticii, interventiile colectivului impunänd frecvente eliminäri de materiale, modificäri sau amänäri pentru refacere. in concluzie, impactul fenomenului cultural (al cinematografului, teatrului, emisiunilor radio, revistelor cultural-literare, cazul revistei Familia) asupra spatiului public explicä interesül puterii comuniste de а-l Tnregimenta, väzänd Tn el un „actor” special Tn frontul propagandistic pentru formarea §i dezvoltarea con§tiintei socialiste a omului nou. Dirijismul tematic asupra creatiei literare §i artistice, orientarea, supravegherea §i controlul acestora reprezentau pärghiile de actiune ale partidului Tn acest domeniu. Criteriul dominant era aderenta sau respingerea ideologiei regimului totalitär comunist Tn planul creatiei artistice. in viziunea puterii, intensificarea controlului ideologic asupra literaturii §i artelor era determinatä de aparitia unor tendinte evazioniste, de eludare a problematicii sociale, a realitätilor constructiei socialismului, de cultivare, Tn numele diversitätii stilistice §i al libertätii de creatie, a unor formule de artä opusé realismului, de publicarea de lucräri lipsite de mesaj, cu caracter ermetic, irational, abundänd Tn lamentäri pesimiste. Mecanismul de control tintea cu precädere purificarea ideologicä a creatiilor destinate publicärii Tn reviste sau volume, a programelor stagiunilor teatrale, a filmelor §i emisiunilor radio, respingänd productiile impregnate de spiritul conceptiilor moralei burgheze, latente sau acuitatea subversivä la adresa regimului §i a practicilor sale. 18 A.N.-S.J.BH, Fond D.G.P. T.-U.O., dos. 25/1970, f. 6-10. 272
