Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Ion Zainea, Vilsonia Balog: Cultura şi cenzura. Cazul revistei "Familia" din Oradea (1966-1970)
Marisia XXXIV-XXXV direct sau indirect politica partidului in domeniul creatiei literare, explicä cre§terea numärului de sesizäri ín anul 1969, 70, fatä de 55, in anul precedent. Din categoria sesizärilor politico-ideologice, am retinut ca semnificativ articolul „Un sfert de veac de la eliberarea Oradiei' de gen. Ion Hortopan (nr. 9), in care, pe längä participarea armatelor románé §i sovietice la alungarea trupelor hitleristo-horthyste, autorul amintea §i de prezenta §i sprijinul unei formatiuni patriotice condusä de P.C.R. „compusä doar din 30 de оатепГ. О bunä parte din sesizäri se refereau la denaturarea sau denigrarea trecutului istoric sau literaturii nationale. Au fost oprite sä aparä materiale care elogiau „färä discernäminf’ anumite personalitäti, precum fratii Brätianu, Alexandru Vaida-Voevod sau luliu Maniu, in legäturä cu rolul acestora la realizarea independent §i unitätii nationale (nr. 5), ori puneau sub semnul indoielii politica de indrumare a creatiei literare de cätre partid. A§a de exemplu, in articolul „Reflectii retrospective” (nr. 10), Radu Enescu, ocupändu-se de cuväntarea lui Nicolae Ceau§escu la implinirea a 25 de ani de la aparitia ziarului „Scinteia”, dupä ce se declarä de acord cu cele spuse §i-§i ia chiar angajamente, nu scapä ocazia de a-§i spune §i punctui de vedere in legäturä cu indrumarea redactiei de cätre organul de stat, respectiv Comitetul de culturä §i artä. Revendicänd dreptul de a conduce exclusiv revista, aratä cä „Nicolae Breban sau alt membru al Uniunii Scriitorilor, reprezintä mai mult decit un metodist de la Comitetul de culturä”, avansänd ideea cä „atit scriitorii, cit §i arti§tii sint capabili sä fäureascä istoria”. Au mai fost eliminate schitele „Viata la coadä", deoarece vorbea de inevitabilele cozi, cimitirul fiind singurul loc unde nu se verificä acest fenomen, „A ride", pentru cä prezenta о revistä de umor din lugoslavia, care avea pe frontispiciul säu lozinca „Proletari din toate tärile,fiti serio§ir, §i „Gramatica simplitätii', in care se spunea cä „evolutia täranilorse petrece intotdeauna impotriva lor. Säräcesc. §i säräcia e tristä, nu ridicolä. E tragicä’A2. О atentie deosebitä a fost acordatä poeziei, cu atät mai mult cu cät anul anterior se dovedise bogát in sesizäri din acest domeniu. Pe aceea§i linie, in nr. 4/1969 a fost semnalatä poezia „Buda" de Arcadie Donos, pentru ermetismul ei, in nr. 5 poezia „Scrisoarea unui necunoscuf de G. Georgescu, unde poetul i§i exprima profunda nemultumire pentru faptul cä, de§i existä ora§e foarte mari, „el nu detine in patrie decit о camerä си chirie”, iar „de la fereastra unui prieten nu vede decit intunericur, iar din nr. 10, poezia „Baudelaire" de Petre Cot, in care poetul i§i declarä nemultumirea pentru faptul cä in „aceastä societate’’ lucrurile sunt a§ezate invers de cum ar trebui sä fie, gäsind adevärul doar in moarte. ín cursul anului 1969, redactia revistei „Familia” a publicat §i piese de teatru, majoritatea fiind semnalate D.G.P.T. pentru „continutui lor däunätor”u. Seria acestora este deschisä de piesa intr-un act „Maimuta nudä sau Räzboiul de la 8 la 10” de Dumitru Radu Popescu, abordänd problema räzboiului §i a traumelor pe care acesta le provoacä, dar care, potrivit cenzorilor, „pare sä se axeze §i pe realitätile socialiste, in care existä intrigi, frictiuni, о stare de apäsare”, autorul exprimändu-se plastic prin cele douä personaje, Dreptul §i Stängul12 * 14. ín nr. 3 al revistei, a fost 12 Ion Zainea, Aspecte ale cenzurii comuniste (1969-1970/71). Cenzúra publicatiilor, in Hie Rad (coordonator), Cenzúra in Románia, Cluj-Napoca, Editura Tribuna, 2012, p. 397. 3 Analize §i comentarii pe aceastä temä in Liviu Malita (editor), Cenzúra de teatru. Documente, 1948- 1989, Editura Fundatiei pentru Studii Europene, Cluj, 2006, §i Liviu Malita (coordonator), Viata teatralä in §i dupä comunism, Editura Fundatia pentru Studii Europene, Cluj, 2006. 14 Intr-un amestec de tragedie §i grotesc, asistäm la metamorfoza disputelor dintre cele douä personaje §i extrapolarea conflictualä la nivelul confruntärilor interstatale. Drama Cehoslovaciei, 269
