Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Ion Zainea, Vilsonia Balog: Cultura şi cenzura. Cazul revistei "Familia" din Oradea (1966-1970)

Marisia XXXIV-XXXV

Ordinul 113/1967 al D.G.P.T. prevedea ca publicatiile din provincie sä fie controlate de cätre ímputernicitii D.G.P.T., pe räspundere proprie. Ajutorul Centrului s-a concretizat ín trimiterea aceluia§i instructor, Constanta Nedelcu, о perioadä mai lungä de timp, precum §i prin organizarea unor cursuri de perfectionare la Bucure§ti, pe care le-au frecventat §i membrii colectivului orädean.

Strädaniile privind pregätirea, ca §i ajutorul §i Tndrumärile primite de la Directia Instructaj-Control (D.I.C.) §i „pretioasele solutiP venite de la Comitetul Regional de partid, au dat treptat rezultate. Comparativ cu perioada de Tnceput, la sfär§itul anului 1966 colectivul Tnregistra о cre§tere a sesizärilor corecte §i о scädere proportional а celor nejustificate. Pentru mai multä eficientä, s-а procedat la о distribute a sarcinilor. Materialele mai importante din revista „Familia„ erau controlate de §eful serviciului, Copil Teodor, iar de restul materialelor räspundea Bölönyi Emilia. Cu toate acestea, a continuat sä existe multe sesizäri nejustificate, exageräri §i scäpäri, fäcute din neatentie, slabä pregätire sau exces de zel. Pentru a reduce numärul lor, revista „Familia” va fi lecturatä alternativ de cäte dói cenzori, mai Tntäi Copil Teodor §i Bölönyi Emilia, apói Copil Teodor §i Opri§ Andrei, care erau §i lectori ai Comitetului Regional de partid §i membri ín Comisia de presá ai Sectiei de propagandä §i agitatie. ín paralel, revista era cenzuratä la D.G.P.T. Bucure§ti §i la Sectia §tiintä, invätämänt, culturä din cadrul Comitetului Regional P.C.R. Pentru acela§i motiv, ímputernicitul care lectura revista era scutit de alte sarcini, §eful de colectiv ceränd §i celorlalti lecturarea materialelor mai importante, asupra cärora sä§i spunä pärerea cu ocazia prezentärii referatului de cätre cel care räspundea de numärul respectiv.

Conform indicatiilor, materialele din revistä trebuiau epurate de idei care „ar putea däuna politicii partidului §i statului, tendinte negativiste, confuzii, exageräri, expresii cu continut du§mänos, de räzbunare” etc. Pe aceastä linie, din reportajul „Popas la Putna” („Familia” nr. 7/1966) a fost eliminatä afirmatia, consideratä exageratä, cä Románia ar fi „una din cete mai avansate täri ale lumii” (lector Bölönyi Emilia). ín articolul consacrat scriitorului rus Ivan Bunin, din nr. 11 al revistei, Bölönyi Emilia a sesizat cä ar fi gre§it sä fie prezentatä starea lui depresivá §i „dórul mistuitor de patrie”, din moment ce numitul a emigrat odatä cu instaurarea puterii sovietice §i nu s-а mai íntors. Sesizäri de naturä sä minimalizeze politica partidului au fost fäcute in nr. 8 al revistei, in articolul „Masa rotundä”, avänd ca temä „Omul in centrul preocupärilor1’, unde Gál Ernő afirma cä se semnaleazä о imbucurätoare ínviorare а vietii ideologice, generatä de „politica partidului nostru din ultimul timp”. Tot in nr. 8 al revistei, organul de partid a sesizat cä poezia „Jertfa”, de I. Covaci, are „о puternicä notä de räzbunare”, iar din nr. 10, lectorul Copil a amänat aparitia articolului „Contributii la istoria teatrului romänesc din Oradea”, autor Lucian Drimba, pe motiv cä nu poate fi vorba de un istoric al teatrului romänesc atäta timp cät sunt trecute in revistä numai turnee in limba latinä, germanä §i maghiarä, atäta timp cät contributia teatrului román la acest istoric este neglijabilä. Ultima strofä a poeziei „Umbrä”, de I. Covaci, din nr. 9 al revistei, i s-а pärut cenzorului Copil Teodor „profeticä in sens negati\/', iar in schita „O voce care §i-a pierdut cintäretuf', de D. Solomon, a sesizat cä autorul minimaliza, dacä nu chiar nesocotea, creatia literarä romäneascä, cänd afirma cä aceasta de 16 ani se scaldä in simplitate3.

3 Arhivele Nationale-Serviciul Judetean Bihor (Tn continuare A.N.-S.J.BH), Fond Directia Generalä pentru Presä §i Tipärituri-Unitatea Oradea (Tn continuare Fond D.G.P.T.-U.O.), dos. 3/1967, f. 21.

262