Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale
Marisia XXXIV-XXXV ca gipsul sä fie incredintat turnätoriei pentru a cäpäta definitivarea Tn bronz, lucrarea era semnatä de sculptorul modelator, dreapta jos: Мода. ín octombrie 1938, a avut loc72 solemnitatea dezvelirii §i sfintirii monumentului. La solemnitate au participat, reprezentänd Ministerul Cultelor §i Artelor, directorul Ion Minulescu73, iar din partea Uniunii Scriitorilor din Románia74 romancierul Cézár Petrescu75. О numeroasä participare din partea sibienilor §i a localitátilor limitrofe a onorat acest eveniment. origine, artistul realiza ultimele retu§uri la bustul M. Eminescu pentru a putea fi inaugurat dupä 15 mai 1938 ín cadrul unor ample manifestari. Monumentul urma sä aibä inältimea de 4,00 m., piedestalul din piaträ, trahit albastru, bustul de douä ori märimea naturalä. Pe fetele laterale ale piedestalului basoreliefuri cu scene din poeziile lui M. Eminescu. Profesor la catedra din Brad, sculptorul Radu Мода a realizat un Eminescu gänditor, altruist, inteligent, energic §i visátor. Foto: bustul Eminescu. ín ora§ul Sibiu sunt amplasate busturile: Co§buc, I. G. Duca §i Bärnutiu. Siglele C.M.D.b cu care a semnat reporterul poposit la Brad ín atelierul lui Radu Мода nu au fost in atentia lui Mihail Straje in al säu valoros Dictionar... 72 „Universuf’, Bucure§ti, anul 55, nr. 127, 11 mai 1938, p. 5 /referintä la monumentul Eminescu din Sibiu pentru care s-а organizat un concurs, fiind aleasä macheta sculptorului Radu Мода care l-a evocat tanár, revenit de la cursurile universitäre. Erau declan§ate pregätirile pentru dezvelirea bustului; Fototeca Combinatului Poligrafic Casa Scänteii, cli§eul 226.359 bustul Eminescu din parcul Arini din Sibiu. 73 Ion MINULESCU (6/7 ianuarie 1881, Bucure§ti - 11 aprilie 1944, Bucure§ti), poet (Premiul National pentru poezie 1928), prozator, dramaturg, promotor cultural, colectionar. ln deceniul al IV-lea al sec. XX, locuinta familiei Ion Minulescu a devenit unul din apartamentele blocului, la etajul 1 construit pentru M.C.A., Bd. Palatului Cotroceni, azi dr. Gh. Marinescu nr. 19, cartierul Cotroceni (vezi in acest sens: A.N.-D.A.I.C., colectia Scriitori, Ion Minulescu; Scriitori romäni - mic dictionar, Editura §tiintificä §i Enciclopedicä, Bucure§ti, 1978, p. 320-325; Petre Oprea, Ion Minulescu colectionar de artä, in „Revista Muzeelor”, Bucure§ti, nr. 3, 1981, p. 28-30). 74 Uniunea Scriitorilor din Románia a fost creata din initiativa tinerilor scriitori din Bucure§ti Emil Gárleanu, $tefan Octavian Iosif §i Dimitrie Anghel, care s-au intrunit Tntr-o primá consfátuire de lucru in ziua de 13 martié 1908, alcátuind о comisie provizorie pentru elaborarea statutelor preconizatei Societáti a Scriitorilor Romäni. Ca model pentru aceste statute, Cincinat Pavelescu adusese de la Paris „Status de la Société des Gens de Lettres”, societate infiintatä de scriitorii francezi la 28 aprilie 1908 pentru a puné bazele Societätii Scriitorilor Romäni. La adunarea de constituire s-au dezbätut proiectele de Statute §i s-а ales primul comitet de conducere compus din loan Adam, Dimitrie Anghel, Ion Ciocärlan, Ludovic Dau§, M. Dunäreanu, Emil Gärleanu §.a. Cincinat Pavelescu a fost desemnat pre§edinte, G. Ranetti §i Dimitrie Anghel - vicepre§edinti, Emil Gärleanu §i Ludovic Dau§ - secretari. Acestei prime forme de organizare a Societätii Scriitorilor Romäni i s-а repródat cä nu a cooptat marii scriitori ai vremii ca I.L. Caragiale, loan Slavici, George Co§buc, A. Vlahutä, A. Macedonski §i altii. Ultima adunare generalä a Societätii Scriitorilor Romäni are loc in 1 septembrie 1944, care il alege pre§edinte pe Victor Eftimiu. Metamorfoza impusä de eliberatorii ocupanti a generat radicale prefaced structurale §i statuare. ín 25 martié 1949, Societatea Scriitorilor Romäni fuzioneazä cu Societatea Autorilor Dramatici §i cu Uniunea Scriitorilor Maghiari din Románia, la fiintä Uniunea Scriitorilor din Románia. Mihail Sadoveanu este ales pre§edinte de onoare al Uniunii Scriitorilor, iar Zaharia Stancu, pre§edinte activ. Noua institute i§i constituie filiale la Cluj, la§i, Timi§oara, Tärgu Mure§, Bra§ov. О nouä restructurare s-а realizat §i in urma rästurnärii de régim politic de la finalul anului 1989. 75 Cezar D. PETRESCU (1/12 decembrie 1892, Hodora, Cotnari, jud. Ia§i - 9 martié 1961, Bucure§ti). Tatái Dimitrie, fiu de täran din Oltenia, cu studii agronomice, dr. in §tiinte la Paris, carierä didacticä la §coala de la Roman, mama, Olga Comenitä, moldoveancä, fiicä de mo§ier. Copiläria §i-a petrecut-o in valea Moldovei la Roman unde a urmat cursurile primäre §i gimnaziale. Studii secundare §i universitäre la la§i, licenta in litere, a intrat de tänär in gazetärie, colaboränd la о serie de periodice („Facia”, din 1912, „Chemarea”, „Cronica”, „Opinia”, „Sämänätorul”, „Versuri §i Prozä”); in anui 1919, a editat revista „Hiéna”, a initiat pentru ora§ul Cluj о revista romäneascä, fiind unul din fondatorii §i conducätorii revistei „Gándirea” ín 1921 (Adrian Maniu, Lucian Blaga, Gib I. Mihäescu, Radu Dragnea). A fost un prolific scriitor, traducátor, animator cultural. Debutul literar l-а avut in anul 1907, ca elev de liceu publicánd nuvela Serisori in revista „Sburäroruf'. Preocupári literare a avut din anii 248
