Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale

Marisia XXXIV-XXXV

avänd női prilejuri de cunoa§tere a unei vieti ín care tumultui reclama о cu totalä altä posturä de participant. Aceste acumuläri Ti vor fi cäläuzitoare atunci cänd, din 1889 chemat la Bucure§ti de cätre Titu Maiorescu19, va fi о prezentä Tn alte locuri §i care Tn decursui anilor urmätori ai vietii i-au revendicat sä fie un activ sprijinitor al activitätilor ASTRA20, fie cä ne referim la conducerea acestei asociatiuni, fie cä TI regäsim implicat Tn viata multora din despärtämintele ce-§i desfä§urau activitatea Tn conditiile oprimatorului régim austro-ungar, fie Tn exteriőrül centurii carpatice. Este о selectare durä dar necesarä Tn contextui prezentei comunicäri evocarea din creatiile sibiene ale poetului numai a versurilor poeziei „Nuntä a Zamfirei’21 $i totu§i suntem datori sä consemnäm cä accesul de bun augur Tn coloanele „Tribunei” i-au fost facilitat de trimiterea de la Clujul unde-§i urma cursurile universitäre a unei snoave „Filozofii §i plugarii"a\ cäreitext a fost apreciat, determinänd conducerea periodicului sä afle cine era „Bo§cu”22, cum semnase autorul manuscrisul expediat din Cluj, ora§ul anilor studentiei.

Notabile sunt §i revenirile lui George Co§buc Tn ambianta Sibiului, evenimente reconfortante pentru el §i cei pe care-i freeventa. Pänä Tn 1910, asemenea escapade au fost de naturä echivocä, oarecum clandestinä ca urmare cä atunci cänd fusese chemat la incorporare la Näsäud se pierduse pe drum §i n-a mai ajuns la destinatie. ín 1910, a beneficiat de о amnistie colectivä pentru nerespectarea dispozitiunilor cräie§ti. A beneficiat, cu о deplinä satisfactie, de noul Statut, ajungänd atät pe plaiurile natale, cät §i prin cele pe unde häläduise cu douäzeci de ani Tn urmä. A fost prilej de benefic popas la Sibiu, avänd posibilitatea de a reträi nostalgic anii tineretii, reväzänd locuri §i oameni cu fire§tile lor evolutii. A avut parte de impresionante emotii Tn momentele de efuziune manifestate de cei care-l cunoscuserä §i apreciaserä sau de la cei värstnici de cätre cei mai tineri care preluaserä

19 Titu Liviu I. MAIORESCU (15 februarie 1840, Craiova, jud. Dolj - 18 iunie/1 iulie 1917, Bucure§ti), studii la Bra§ov, la Theresianum din Viena, doctoratul in filozofie la Berlin §i Giessen, licenta in drept la Paris, activitate juridicä, didacticä §i diplomaticä, profesor universitär, om politic, deputat, ministru, prim-rministru, critic literar, publicist, membru fondator §i coordonator al activitätii la la§i §i Bucure§ti al societätii literare "Junimea” §i al ei periodic „Convorbiri Literare”. Membru fondator al Societätii Literare Romane, devenitä apói Societatea Academica Romána, iar din 1869 Academia Romänä (vezi in acest sens: G. Bezviconi, Necropola Capitalei, Bucure§ti, 1972, p. 178; Dem.l.Dobrescu, Caractere, Bucure§ti, 1933, p. 84-85).

20 Asociatia Transilvanä pentru Literatura Romänä §i Cultura Poporului Romän ASTRA a fost infiintatä la Sibiu, in cadrul amplelor dezbateri din zilele de 23 octombrie - 4 noiembrie 1861, cu menirea de a contribui la emanciparea culturalä §i politica a románilor din Transilvania. Primul pre§edinte al Astrei a fost mitropolitul Andrei §aguna, vicepre§edinte istoricul Timotei Cipariu §i secretar gazetarul George Barit. Tn cadrul Astrei s-а reunit, la sfär§itul secolului al XlX-lea, elita intelectuala a romänilor transilväneni: George Barit, Timotei Cipariu, Andrei §aguna, Ion Pop- Reteganul, loan Pu§cariu, Miron Cristea, Vasile Goldi§, Onisifor Ghibu, Octavian Goga. Secretarii Asociatiunii, care §i-au desfa§urat activitatea la sfár§itul secolului al XlX-lea §i ínceputul secolului al

XX-lea, au fost Corneliu Diaconovici, Octavian Tásláuanu §i Andrei Bárseanu. Tn 1906, secretar administrativ al ASTREI este Octavian C Tásláuanu, care, aláturi de poetul Octavian Goga, au sub supraveghere revista de culturá, civilizatie, literatura, artá §i atitudine numitá „Luceafárul”. Apárutá mai íntái la Budapesta, ín 1902, í§i mutá sediul la Sibiu, ín 1906, pe strada Schewis nr. 2, an ce coincide cu alegerea ín functia de secretar al ASTREI a lui Octavian C Tásláuanu. Primul numár apárut la Sibiu a fost nr. 17-18 din 15 octombrie. „Luceafárul” devine “oglinda vie a a spiritului de creatie ardelearí’.

21 „Tribuna”, Sibiu, 12 mai 1889, textul fiind prompt apreciat a fost preluat §i ín Románia pentru a fi tipárit ín urmátorii ani §i ín revista junimistá „Convorbiri literare”.

22 Mihail Straje, Dictionar de pseudonime, alonime, anagrame, asteronime, eriptonime ale scriitorilor §i publici§tilor romäni, Editura Minerva, Bucure§ti, 1973.

233