Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale
Marisia XXXIV-XXXV procedändu-se la amenajarea urbanisticä a Pietii Unirii unde era preconizatä amplasarea acestui simbol. Cele intreprinse au condus la lansarea concursului pentru desemnarea realizatorului monumentului. Acum, printre cei care au concurat6 s-а aflat §i sculptorul Dimitrie Pavelescu-Dimo7. Conditiile materiale cu care s-а confruntat economia Romäneascä dupä 1927 au blocat, au Tntärziat sau chiar Tnläturat unele bűne intentii. Ne referim la anii cänd, initiativa U.R.S.S, de a Tnlätura terte täri din relatiile economice internationale prin practicarea preturilor de dumping8 pentru a obtine valuta necesarä cu care sä importé din occident §i predilect din S.U.A. tehnologie, care sä-i permitä о rapidä industrializare ce viza prioritatea Tnarmärii pentru a-§i asigura suprematia mondialä, a condus la Tnläturarea exportului Romäniei cu produse traditionale, inclusiv din Turcia9. Au urmat apoi durii ani ai crizei mondiale resimtiti pe plaiurile romäne§ti Tn toate domeniile de activitate. Spre finalul acestor ani au fost reactivate unele intentii care, din alte §i alte motive, n-au avut finalitate. A§a a fost §i soarta monumentului 6 Sculptorul Dimitrie Pavelescu-Dimo a participat cu о machetä la concursui de la Sibiu pentru Monumentul Unirii, 28 octombrie 1928. 7 Dimitrie C. PAVELESCU-Dimo, alintat Tache (19 iunie 1870, Calafat, jud. Dolj - 1 decembrie 1944, Bucure§ti). Pärinti: tatái Costache Dimu, mama Damanda. A studiat in Bucure§ti, Tn anii ultimului deceniu al secolului al XlX-lea, fiind ultimul elev al sculptorului Ion Georgescu la §coala de Belle Arte. Rezultatele bune dobändite in pregätirea de viitor sculptor i-au facilitat trimiterea la specializare in Italia, la Florenta, predilect ca sculptor monumentalist. Primele decenii ale secolului XX l-au gäsit in rändurile celor mai activi realizatori, participant la concursuri, adjudecänd §i finalizänd lucräri care au onorat fórul public, expozant la manifestärile timpului. A manifestat preocupäri pentru preconizatele monumente Mihai Viteazul la Cälugäreni, Mihail Kogälniceanu la la§i §.a. О lucrare de amploare а realizat-o pentru Craiova, pentru a cinsti actul Independentei Romäniei. Din päcate, monumentul а fost inläturat din fórul public dupä anul 1947. О soartä asemänätoare au avut §i lucräri care evocau о serie de personalitäti ale vietii politice §i artistice. Azi monumente precum cele de la Calafat, Bräila, Pite§ti, Tärgovi§te sunt о evidentä prezentä a artistului. Lor li se aläturä demonstrativ relevänd modul de abordare a temei tratate, lucräri in prezent ignorate. Lor li se aläturä §i о serie de monumente funerare prezente in diverse localitäti (Caracal, Calafat, Pite§ti, Bräila, Slatina, Foc§ani, Bucure§ti, Rucär) §i mai ales cele gäzduite in muzeele din Romania §i sträinätate. О lucrare monograficä se impune a fi realizatä ca act de respect pentru acest inainta? fäuritor de valori ale Patrimoniului Cultural National; pentru alte informatii, vezi §i „Revista Muzeelor §i Monumentelor1', Bucure§ti, nr. 3, 1986, p. 78 ; Anton Oprescu, Sculptorul D. Pavelescu-Dimo, in „Arhivele öltenieГ, Craiova, anul VIII, nr. 45-46, septembrie-decembrie 1929, p. 497-505; Lucian Predescu, Enciclopedia Cugetarea - material romänesc - oameni §i infSptuiri, Editura Cugetarea - Georgescu Delafras, Bucure§ti, 1940, p. 644; A.N.-D.A.I.C., fond S.A.F., dosar 6 pensie D. Pavelescu Dimo: Memoriu de activitate; Dr. Paul Rezeanu, Sculptorul Pavelescu Dimo, in „Revista Muzeelor §i Monumentelor1', Bucure§ti, nr. 3, 1976;. Idem, Sculptorul D. Pavelescu-Dimo (1870-1944), in: „Studia Universitatis Babes-Bolyai - Historia", Cluj Napoca, nr. 3, 1997, p. 99-116. 8 Dumping este termenul ce define§te vänzarea neloialä a unor produse sub pretul de productie, de multe ori cu scopul de a elimina alti concurenti de pe piata. Adeseori asemenea actiuni bine mascate reu§esc sä provoace crizele economice cu repercusiuni catastrofale in destinul unor comunitäti, inclusiv al statelor. 9 Dr. Nicolae MÄNESCU, Turcia de astSzi, Editura „Cartea Romäneascä”, Bucure§ti, 1939, lucrare integratä in colectia: Biblioteca monetäre, economics §i financiers, tipäritä cu cheltuiala Bäncii Nationale a Romäniei - seria a lll-a Geográfia economics. ín introducere, autorul precizeazä cä timp de 15 ani a reprezentat interesele comerciale ale Romäniei in Turcia, prilej de cunoa§tere a unor semnificative situatii care au facilitat sau diminuat exportul Romäniei in respectiva tarä. Nicolae MÄNESCU ( ), studii §i doctorat in economie, consilier economic al Romäniei in Turcia §i Grecia, in perioada interbelicä, publicist. 229
