Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Felician Suciu: Despărţămăntul "Tărgu-Mureş" al "Astrei" între anii 1913-1922
Marisia XXXIV-XXXV propagandä nationalä vie, sacrificänd pänä si bijuteriile sotiei sale Tn acest scop, apói a sprijinit si a lucrat pentru Tnfiintarea regimentelor de voluntari ardeleni Tn Italia, iar dupä unire a lucrat la procesul de re-romänizare a romänilor din secuime. Paul Brätäsanu Ti seria si el lui Andrei Bärseanu pe data de 5 decembrie 1921, multumind pentru trimiterea celor 100 de biblioteci si Tsi exprima regretul cä la evenimentul atät de important „Majestätilor lor Regale nu au putut participa dar daeä vor veni la primävarä voi mai face si atunci tot ce voi mai putea si desigur cä Guvernul mä va ajuta mai mult cu acea ocazie...". Sunt cuvintele unui om profund deceptionat de situatia múlt mai prozaicä a evenimentului si Tncerca о ipoteticä autoconsolare: „daca vor veni la primävarä”. Cät priveste cele 45 de clopote, ele au fost sfintite Tn Piata orasului Tárgu- Mures la data de 11 decembrie la óra 10 si tot atunci au fost distribuite 125 de biblioteci poporale de aproximativ 400 de volume fiecare, hárti, tablourile cu teme istorice si drapelele pentru fiecare seoala etc., asa cum era si promis. La sfintirea clopotelor si distribuirea bibliotecilor au tinut cuväntäri Serban lonescu, delegatul Ministerului Cultelor si Artelor, leronim Puia, revizor scolar, loan Georgescu, secretar al „Asociatiunii” din Sibiu, dr. G. Comsa, subdirector Tn Ministerul Cultelor, dr. O. Prie, secretar general de la Directoratul Instructiunii Publicei din Cluj si studentul Rusu. ín Tncheiere deputatul Paul Brätäsanu, Tn discursui säu a fäcut о trecere Tn revistä a suferintelor romänilor de-а lungul istoriei lor si a precizat: „Am tinut ca aceastä таге särbätoare sä se comemoreze prin sfintirea а 45 de clopote de trei confesiuni greco-orientale, greco-catolice si reformate, am tinut ca aceste clopote sä fie turnate din schizele (schijele, n.nj obuzelor fabricate din clopotele räpite de la sfintele biserici, ca sä se intoarcä iaräsi clopotele la sfintele locasuri cu aceastä inscriptie: «Turna-tu'sa acest clopot in anul 1921, sub Domnia Regelui Ferdinand al tuturor tinuturilor románesti dintre Nistru si Tisa din schizele obuzelor dusmane, pentru a suna pacea, unirea si dragostea intre fiii tärei si intru amintirea vitejilor cäzuti pentru infäptuirea Romäniei Mari». Infäptuindu-se Románia Mare mai avem fncä о datorie sfäntä patrioticä de indeplinit, trebue sä luptäm pentru intärire inläuntrul tärii, care intärire пи о putem realize decät prin cultura popom Iu i... ” Defilarea s-а Tncheiat la ora 13:00 cu cärutele si carele Tncärcate cu clopote si cärti pe care táranii le duceau spre satele lor. La ora 15:30 la Palatul Culturii s-а organizat о serbare scolarä; sala era arhiplinä, iar de Tnceput s-а intonat Imnul regal cäntat la orgä. ín continuare, cätiva elevi de liceu au recitat poezii, iar un cor mixt a cäntat о suitä de piese muzicale sub bagheta profesorului I. M. Georgescu. ín Tn Tncheiere, fetele au executat cäteva dansuri Tn coregrafia „domnisoarei Idieru". Serbarea s-а Tncheiat la ora 18:00. in paginile revistei „Transilvania” se aträgea atentia asupra dorintei exprimate de primarul dr. loan Harsia Tntr-un memoriu adresat corpurilor legiuitoare ca orasul sä-si pästreze caracterul de municipiu si pe viitor, desi Tärgu-Muresul nu Tntrunea conditiile literei de lege care prevedea cä acest Statut se acorda doar acolo unde existau cel putin 50000 de locuitori (Tärgu-Muresul avea aproape 35000 de locuitori). Derogarea de la aceastä lege, primarul о justifica prin dezvoltarea economicä si culturalä localä, adevär de care se puteau convinge toti ministri si deputatii care erau invitati sä viziteze localitatea si Tmprejurimile ei. 35 35“Transilvania", anul LII, nr. 9-12/1921, p. 907. 213
