Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Ciprian Rigman: Preotul şi moartea. Cauze de deces în răndul preoţilor greco-catolici din Episcopia Gheria în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului XX (1856-1948)
Marisia XXXIV-XXXV Omorát de cal 2 I 11,76% | 0,21% I Fulgerat____________1_________5,88%_____0,10%______________ Ars ín incendiu _____1_________5,88%_____0,10%______________ jnghetat_____1________5,88%_____0,10%______________ Accidente Inecuri_____________1________5,88%______0,10%______________ Cäzut de pe Neglijentä acoperi§ul domesticä___________1________5,88%______0,10% casei________ Traumatism__________1_________5,88%_____0,10%______________ __________________Total_______17,________100%______1,79%______________ Septicemie__________4__________80%_____0,42%______________ Infectii Infectie urinarä_______1__________20%______0,10%______________ ’______ Total 5 100% 0,52% ín finalul acestui studiu se impun formulate, pe baza informatiilor oferite de tabelul sintetic de mai sus, о serie de opinii concluzive. Pentru Tnceput, suntem in mäsurä sä identificam о cre?tere progresivä a sperantei de viatä in rändul acestei categorii elitäre romäne§ti, cäci, intre momentul 1856 §i anul 1940, durata medie de viatä se amelioreazä cu cca. 8 puncte procentuale, de la 57,35 de ani la 65,20 de anié7. ín altä ordine de idei, dintre cele 949 de decese ale clericilor diecezani pentru care cunoa§tem diagnosticul cert, 396 sunt determinate de bolile infectioasecontagioase (41,72%), 39 de diferite simptome morbide (4,10%), 100 de conditia fizicä precarä, atribut specific värstei a treia (10,53%), 121 de diverse maladii interne (12,75%), 152 de diferite stäri patologice care ruineazä intr-un timp variabil sänätatea organismului (16,01%), 119 de maladii ale sistemului nervos (12,53%), 17 de diferite accidente generate de ritmurile vietii cotidiene, de gradul de infractionalitate sau de avatarurile spectrului politic (1,79%), iar 5 de anumite tipuri de infectii (0,52%). Am identificat nu mai putin de 14 maladii infectioase cu incidentä asupra acestui segment social, dintre care cele mai virulente s-au dovedit a fi tuberculoza, pneumonia §i tifosul exantematic, vinovate impreunä de decesul a 334 de clerici, adicä un procent de 35,19%. Simptomele morbide asociate unor maladii au fost in numär de 16, in timp ce conditia fizicä precarä a reprezentat cauza decesului a 93 de clerici cu värsta de peste 60 de ani. Afectiunile interne au ucis §i eie 121 de clerici diecezani, individualizändu-se, cu precädere, diferitele tipuri de cancer, care au täiat firul vietii unui numär de 79 de preoti, adicä un procent de 8,32%. Am identificat, totodatä, о paletä largä de stäri patologice (27), dintre care cele mai des íntálnite au fost hidropizia, hectica §i ateroscleroza, consemnate drept cauzä a decesului а 82 de clerici (8,64%). Maladiile sistemului nervos räpun, la rändul lor, 119 preoti, deta§ändu-se pregnant apoplexia sau accidentul vascular, a treia cauzä majorä de deces din perioada studiatä. Accidentele cotidiene sau infectiile, chiar dacä in numär redus, completeazä tablóul morbiditätii acestei categorii elitäre romäne§ti. ín final, suntem in mäsurä sä opinäm cä principalele maladii care afecteazä preotimea diecezanä in intervalul 1856-1948 sunt tuberculoza, pneumonia, 67 67 Valori ridicate, in conditiile Tn care, la Tnceputul deceniului 4 al secolului XX, speranta de viatä la na§tere se situeazä in Romania la nivelul de 42 de ani (cf. Vasile Ghetäu, Speranta de viatä a populatiei din Románia, in „Viitorui sociat’, nr. 1/1978, p. 143). 160
