Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Vasile Mărculeţ: Contribuţii la politica pontică a lui Mircea cel Bătrân
Marisia XXXIV-XXXV dubii, faptul cä nu toatä Podunavia a intrat sub stäpänirea Tärii Romäne§ti, ci numai о parte a sa, respectiv о fa§ie de teritoriu de pe maiul dobrogean al Dunárii, de la nord de Silistra. Cänd anume s-а produs interventia militarä a lui Mircea in Dobrogea nu putem spune cu exactitate. Am väzut Tnsä cä la 4 septembrie 1389 ea era Tncheiatä, fapt ce ne permite sä admitem aceastä datä ca un terminus ante quem al derulärii acestei faze. In ceea ce prive§te momentul de debut al actiunii, informatiile referitoare la el sunt chiar mai sumare; cäteva ne permit Tnsä о aproximare a datei. ín douä acte de danie pentru mänästirea Cozia, emise la 20 mai 1388, Mircea se intitula doar „domn a toatä Ungrovlahia”, respectiv „domn a toatä tara Ungrovlahiei’22. Absenta din titlul domnesc a oricäror referi la alte stäpäniri ale domnului muntean, inclusiv cele dobrogene, decät cele ale teritoriului Tärii Romäne§ti propriuzise, permit constatarea cä acestea nu se aflau Tn posesia lui. ín consecintä, dupä aceastä datä trebuie plasat momentul de debut a actiunii de recuperare a cetätilor de pe malul dobrogean al Dunárii. ín concluzie, data de 20 mai 1388 poate fi admisä ca un terminus post quem al declan§ärii acestei faze. Credem, totu§i, cä cel mai propice moment s-а conturat la Tnceputul verii anului 1389 cänd fortele otomane erau angajate Tn campania Tmpotriva Serbiei. íntr-un asemenea caz, actionänd Tn Dobrogea Tmpotriva turcilor, domnul Tärii Romäne§ti venea indirect Tn sprijinul särbilor. Prin recucerirea cetätilor de pe maiul dobrogean al Dunärii, Mircea §i-a stabilit aici puternice capete de pod, care vor servi punerii Tn aplicare cu succes a celei de-a doua faze a interventiei Tn Dobrogea Tn scopul eliminärii complete a prezentei otomane din regiunea Silistrei §i a luärii Tn stäpänirea sa §i a zonelor interioare ale spatiului danubiano-pontic, care apartineau Tnsä statului dobrogean. Cum s-а derulat actiunea nu §tim, informatiile privitoare la ea lipsind cu desävär§ire. Cert este cä la mijlocul lunii ianuarie 1390, aceasta era Tncheiatä, ceea ce Ti permitea domnului muntean ca la 20 ianuarie 1390, Tn tratatul de la Lublin cu Polonia, sä includä Tn titlul domnesc §i formula „despot al pämänturilor lui Dobrotitä §i domn al Därstorului”, reluatä apói Tntr-o formä aproape identicä Tn tratatul Tncheiat cu aceea§i putere la Liov, la 6 iulie 1391, respectiv „stäpän al Därstorului §i despot al tärilor lui Dobrotitä’23. Pe baza acestor informatii, putem conchide cä ocuparea regiunilor interioare ale Dobrogei a fost realizatä de cätre Mircea cel Bäträn Tntr-un interval de timp foarte scurt, cuprins Tntre septembrie 1389 §i mijlocul lunii ianuarie 1390, concluzie ce ne permite sä admitem data de 4 septembrie 1389 ca un terminus post quem al declan§ärii actiunii, iar data de 20 ianuarie 1390 ca un terminus ante quem al finalizärii sale. Foarte probabil, Tn integralitatea sa, actiunea militarä de eliminare a prezentei turce§ti din regiunile interioare ale spatiului danubiano-pontic s-а derulat Tn cel Bun (1432), Bucure§ti, 2007, p. 371-372; Cf. E. Stänescu, Byzance et les Pays roumains aux IXе- XVе siécles, ín XVIе CIÉB, Rap. IV, 1971, p. 37; Cf. R. Constantinescu, Consideratii asupra limitelor cronologice §1 teritoriale ale stäpänirii lui Mircea cel Bäträn (1386-1418) (II), Tn RA, a. LXIII, vol. XLVIII, 1986, 4, p. 370; Cf. R. §t. Vergatti, Dobrogea lui Mircea cel Mare, Tn F. Neagu, AI. V. Ditä, V. Joita, N. §erbänescu, R. §t. Vergatti, D, Zamfirescu, Mircea cel Mare scutul Europei, Bucure§ti, 2009, p. 637. 22 Ibidem, p. 41-43, nr. 26-27; Ibidem, p. 25-27, nr. 9. 23 Documente privitoare la istoria romänilor culese de Eudoxiu de Hurmuzaki, vol. I: 1346-1450, partea 2, Bucure§ti, 1890, p. 322, 334, nr. CCLXII, CCLXXV (Hurmuzaki, I/2); DRH, D, I, p. 122, 125- 126, nr. 75, 78. 13
