Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Ciprian Rigman: Preotul şi moartea. Cauze de deces în răndul preoţilor greco-catolici din Episcopia Gheria în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului XX (1856-1948)
Marisia XXXIV-XXXV u§oarä scädere a värstei medii de viatä a preotilor diecezani, pänä la pragul de 63,55 de ani. Surprindem, de altfel, о diminuare majorä a impactului bolilor infectioasecontagioase, care nu mai reprezintä acum principala cauzä de deces Tn rändul preotilor, Tn conditiile Tn care se produce generalizarea utilizärii Tn scop curativ а antibioticelor64. Dintre cele 8 decese cauzate de acest segment de maladii (11,26% din numärul total de decese), jumätate sunt provocate de pneumonie, iar celelalte de tuberculozä, tifos exantematic §i meningitä. Simptomele morbide de tipul tumorilor maligne sau a sincopelor provoacä §i eie un numär de 2 decese, Tn timp ce conditia fizicä precarä65, particular perioadei värstei a treia, este consemnatä drept cauzä de deces pentru un numär de 6 clerici diecezani. Dacä maladiile infectioase sunt Tn resträngere permanentä Tn prima parte a secolului XX, constatäm, pentru acest interval, о cre§tere progresivä a numärului de decese provocate de afectiuni ale organelor interne (18 decese, reprezentänd 25,35% din totalitatea deceselor), mai cu seamä a cancerelor de diferite tipuri (12 decese)66 §i a afectiunilor cardiace (6 decese). Stärile patologice determinä un numär de 9 decese, mai virulente Tn §ubrezirea sänätätii organismului dovedindu-se aterosclerozä §i miocardita. Maladiile sistemului nervos T§i reduc §i eie incidenta, provocänd un numär de 5 decese, dintre care 3 accidente vasculare §i 2 paralizii, Tn timp ce septicemiile duc la finalul vietii unui singur cleric. Tablóul morbid din acestä seeventä cronologicä este completat de о crimä abominabilä, efect direct al climatului politic versatil, marcat de cedarea Transilvaniei de Nord cätre Ungaria horthistä, ca urmare a prevederilor Dictatului de la Viena, impus Romäniei, Tn 30 august 1940, de cätre Hitler §i Mussolini. ín 24 septembrie 1940, Tn contextui pätrunderii trupelor maghiare Tn zóna de nord a Transilvaniei, parohul Andrei Bojor din Mure§enii de Cämpie (Imbuz) va fi ucis cu cruzime, Tmpreunä cu Tntreaga familie, de cätre un deta§ament de soldati unguri. Contextui economico-social nefavorabil, pe fondul declan§ärii §i derulärii celei de-а doua conflagratii mondiale, cu tot cortegiul säu de privatiuni §i suferinte, este probabil una dintre cauzele diminuärii ponderii clericilor trecuti de pragul celor 70 de ani, doar 23 (32,39%) din cei 71 repertoriati reu§ind sä depä§eascä aceastä limitä a värstei senectutii mature. Surprindem §i pentru acest interval о serie de preoti cu cariere impresionante, care reu§esc sä amäne marele moment al Tntälnirii cu eternitatea pänä aproape de pragul de 90 de ani: Pamfil Grapini, parohul din Rodna Nouä §i protopop onorar, decedat la värsta de 90 de ani, dupä о carierä ecleziasticä de 65 de ani, Luca Stan, parohul din Sumurduc, trecut la cele ve§nice la värsta de 90 de ani §i о carierä clericalä Tnsumänd 66 de ani sau losif Mure§an, parohul din 64 Pe längä penicilinä, in deceniul 5 al secolului al XX-lea, sunt sintetizate chimic §i alte antibiotice, care vor intra treptat Tn tratamentul curativ al maladiilor infectioase, precum: streptomicina (folositä mai ales Tn tratamentul tuberculozei), aureomicina, teramicina, cloramfenicolul, polimixina sau neomicina. 65 Debilitatea fizicä a organismului este consemnatä drept cauzä a mortii vicarului foraneu al Näsäudului, §tefan Buzilä, decedat la 6 mai 1944, Tn värstä de 80 de ani, dupä 57 de ani de carierä clericalä. 66 Un cancer hepatic curmä viata canonicului Grigore Pop, decedat Tn anul 1942, la värsta venerabilä de 83 de ani, dintre care 60 de preotie. 156
