Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Ciprian Rigman: Preotul şi moartea. Cauze de deces în răndul preoţilor greco-catolici din Episcopia Gheria în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului XX (1856-1948)
Marisia XXXIV-XXXV sä consemnäm abateri sensibile de Ia medie, semn cä, Tn aceastä secventä temporalä, nu se mai produc mari epidemii, generatoare a unor indici superiori de mortalitate. Värsta medie de viatä a clericilor rämäne relativ neschimbatä in raport cu intervalul analizat anterior, fixändu-se la pragul de 57,83 de ani. Impactul deosebit de virulent al maladiilor infectioase-contagioase rämäne о constantä §i Tn acestä perioadä, ele fiind responsabile pentru decesul а 119 de clerici, adicä un procent de 37,07%, valoare mai ridicatä cu aproape 10 procente decät cea consemnatä Tn intervalul temporal anterior. Se delimiteazä net, Tn cadrul acestei categorii de boli, tuberculoza , múlt mai incidentä decät in perioada precedentä (56 decese, reprezentänd 17,44% din totalitatea deceselor §i 47,05% din cele provocate de acest tip de maladii), §i pneumonia38 39 ( 37 decese, adicä 11,52% din numärul total al deceselor §i 31,09% din cele generate de bolile infectioasecontagioase). Datele consemnate in protocol indicä о dinamicä diferitä а tuberculozei pe Segmente de värstä in raport cu perioada investigatä anterior, in sensul in care maladia afecteazä acum, mai cu seamä, categoria clericilor tineri (20- 30 de ani), care reprezintä un procent de 42,55%. Pneumonia rämäne virulentä pe segmentul de värstä 51-70 de ani, unde se inregistreazä 58,82% dintre cazuri. Dacä in cazul tuberculozei §i a pneumoniei sesizäm о augmentare a impactului social, tifosul exantematic cunoa§te un recul al incidentei, provocänd decesul in doar 12 situatii (3,73% din totalitatea deceselor §i 10,08% dintre cele generate de acest segment de maladii). Celelalte maladii infectioase-contagioase cu actiune mai redusä asupra stärii de sänätate a acestui corp social au fost: varicela - 4 decese, meningita - 3, holera - 2, hepatita - 2, malaria - 1, dizenteria - 1 §i gripa - 1. Remarcäm cele douä cazuri de holerä, ambele inregistrate la finalul anului 1893, in contextui ultiméi aparitii a acestei cumplite maladii epidemice in spatiul romänesc al secolului al XlX-lea40. 38 л Intre clericii räpu§i de tuberculoza se numärä §i protopopul tractului §omcuta, Atanasiu Cototiu, decedat Tn anul 1891, la värsta de 72 de ani, dupä о carierä ecleziasticä insumänd 45 de ani. 39 Pneumonia reprezintä cauza mortii vicarului foraneu al Näsäudului, Grigore Moisil, decedat Tn anul 1891, la värsta de 77 de ani, dar §i a canonicului lector, Demetriu Coroianu, főstül vicar foraneu al Silvaniei, decedat Tn acela§i an, la värsta de 78 de ani. 40 Declan§atä Tn localitatea Meshed din Persia, Tn luna mai a anului 1892, epidémia de holerä ajunge Tn spatiul central-european Tn anul urmátor, fiind importatä din Imperiul Rus, acolo unde teribila maladie face ravagii Tncä din 1892, provocänd, printre altele, moartea marelui compozitor Piotr llici Ceaikovski, decedat Tn data de 6 noiembrie 1893, ín timpul epidemiei de holerä din Sankt Peterburg (pentru impactul holerei Tn spatiul rus, vezi Frank Clemow, The Cholera Epidemie of 1892 in the Russian Empire, Longmans, Green and Co., London and New York, 1893). De altfel, periodicele romäne§ti ale vremii atentionau, Tncä la finalul primäverii anului 1893, asupra faptului cá epidémia de holerä ajunsese deja la frontiéra ruso-romänä de pe Prut („Gazeta Säteanului’, nr. 8/1893, p. 209). Holera apare ín Románia Tn luna iulie a anului 1893, initial la Bräila, iar apoi la Sulina, la Cernavodä, printre muncitorii podului de la Fete§ti, la Galati §i Tulcea, de unde se räspände§te Tn judetele Moldovei, Tn Giurgiu §i Prahova. Intre 7 iulie 1893, data aparitiei primului caz de holerä ín Románia §i sfär§itul lunii octombrie 1893, cänd epidémia de holerä se stinge definitiv pe teritoriul statului román, s-au Tmbolnävit din pricina acestei maladii 1494 de persoane, dintre care au decedat un numär de 872 de indivizi (cf. lacob Felix, Dare de seamä asupra epidemiei de cholera din anul 1893 presintatä Domnului ministru de interne, Lito-tipografia Carol Gobi, Bucuresci, 1893, passim). La Tnceputul lunii iulie sunt semnalate cazuri de holerä §i Tn Sätmar §i zona Dejului, autoritätile maghiare luänd mäsuri pentru izolarea focarelor epidemice, pentru ca, la debutul lunii septembrie, sä se Tnregistreze cazuri de Tmbolnäviri Tn zona Turzii („Familia", nr. 27/1893, p. 322; Unirea nr. 35/1893, pp. 282-283). 145
