Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Ciprian Rigman: Preotul şi moartea. Cauze de deces în răndul preoţilor greco-catolici din Episcopia Gheria în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului XX (1856-1948)

Marisia XXXIV-XXXV

Un caz mult mediatizat ín presa vremii, a fost cel legat de asasinarea vicarului foraneu de Näsäud, Anchedim Pop, fratele viitorului vicar näsäudean §i prepozit capitular gherlean Macedón Pop, care, Tn noaptea de 1 decembrie 1858, va fi §trangulat §i apoi aruncat Tn apele Some§ului Mare, lata ce relata bunäoarä, despre aceastä oribilä crimä, un articol corespondentä apärut Tn periodicul „Gazeta Transilvaniei”: „Cu sängele inghietat in vine grind рапа la mänä spre a vä anunta una templare forte tristä, adecä mortea silnicä a unui bärbat a§ezat in una demnitate mai inaltä besericeascä, Anchedim и Pop, noul vicar forfaneu] din Näsäud, nu e mai mult! El in noaptea spre 1 Decembre a cäzut victimä nevinovatä unor uciga§i varvari [n.n., barbari], care, dupä ce in somnul cel dintäi l-ar fi sugrumat cu un §tergariu, legat de piciore §i cu mäinile la spate, spänzurändu-i о piaträ maré la gát, l-au aruncat intr-un canal al Some§ului ce curge pe sub grädina casei vicariale, unde numai dupä una cercare lungä, dupä scurgerea apei, l-au aflat tot crunt. Mai multi dintre suspecti sunt arestati §i e sperantä cä in scurt vor deveni in mäna judetiului criminal, §i nici cä se poate ca о faptä atät de infiorätoare §i varvarä sä rämänä ascunsä, cäci mäna lui Dumnezeu ii va ajunge oriunde’33.

Ritmul destul de ridicat al morbiditätii din aceastä perioadä poate fi explicat §i prin faptul cä un numär relativ mic de clerici diecezani figureazä pe listele de pacienti obi§nuiti ai unor medici curanti34 (doar 83, reprezentänd 23,91% din totalitatea celor repertoriati), prin urmare, starea de sänätate a celor mai multi dintre ei rämäne о problemä care depinde Tncä de destin sau hazard, §i nu una pentru care §tiinta medicalä a acelor timpuri se dovedise neputincioasä Tn gäsirea unui remediu adecvat. Era, pe de о parte, un efect al unui sistem medical Tncä neconsolidat, departe de cel regäsit la scara Tntregului Imperiu sau la nivelul Ungariei imperiale, exprimat §i printr-o prezentä insuficientä a medicilor la nivelul Transilvaniei35, iar, pe

33 „Gazeta Transilvaniei', nr. 71/1858, p. 288; Cu toatä ancheta declan§atä de autoritäre judiciare pentru elucidarea acestei morti suspecte, in lipsä de probe §i de martori, nu s-а ajuns la niciun rezultat concret, Curtea judiciarä vienezä imbräti§änd, in final, teza suicidului. Decizia instantéi vieneze nu a fost acceptata de Macedón Pop, viitorul vicar foraneu al Näsäudului, pe motiv cä starea sufleteascä a fratelui säu mai mic nu reclama nicidecum о asemenea decizie extremä. Tn epocä, au existat destule voci care au pledat pentru teza asasinatului, mai ales cä decedatul a fost gäsit cu mäinile legate la spate §i о piaträ agäfatä de gát (Canonici, profesori §i vicari foranei..., pp. 300-301).

34 Pentru acest prim interval temporal am identificat un numär de 45 de medici curanti ai clericilor Diecezei Gherla, covär§itoarea lor majoritate de origine germanä §i maghiarä, provenind din centre precum Cluj, Bistrita, Satu Mare, Seini, Dej, Gherla, Zaläu, Sighet, Оспа Dej, Cehu Silvaniei, §imleul Silvaniei, Tä§nad sau Carei. Tntre medicii perioadei am regäsit doar 3 de origine romänä: Daniel Pop (näscut in Dej, absolvent al Facultätii de Medicinä din Buda in anul 1842), §tefan Pop (näscut in §ard, absolvent al §colii medico-chirurgicale din Cluj §i al Facultätii de Medicinä din Viena, cea din urmä finalizatä in anul 1862, medic primär districtual, iar apoi judetean, profesor de igienä la liceul näsäudean, autor de articole de specialitate publicate in diverse reviste vieneze) §i Vasile Cornea (de fapt Chirurg, absolvent al §colii medico-chirurgicale din Cluj in anul 1868) (cf. Valeriu Bologa, Contributiuni la istoria medicinei din Ardeal, Institutul de Arte Grafice „Ardealul”, Cluj, 1927, pp. 31, 33, 39). '

35 Tn anul 1858, la scara Tntregii Transilvanii, pot fi identificati 83 de medici, 158 de chirurgi (personal medical cu instructie inferioarä insu§itä la §coala medico-chirurgicalä din Cluj, infiintatä in anul 1775 §i transformatä in anul 1872 in Facultate de Medicinä) §i 1066 de moa§e (cf. Nicolae Victor Fola, Consideratu privind situatia elitelor romäne§ti din Transilvania in perioada modernizärii (1850-1918), in „Marisia", XXXII-XXXIN, Tärgu-Mure§, 2013, p. 123). Pentru anul 1863 repertoriem pe tot cuprinsul Transilvaniei un numär de 94 de medici, 157 de chirurgi §i 561 de moa§e specializate. Ca atare, la data mentionatä, inregisträm la nivelul Transilvaniei un medic la 21 500 de locuitori §i un Chirurg la 13 000 de locuitori. Tn ceea ce prive§te spitalele publice, finantate din bugetul statului, eie se regäsesc in anul 1863 in numär de 7, la Cluj, Tärgu-Mure§, Sibiu, Turda, Fägära§, Sfäntu Gheorghe §i Miercurea

142