Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Ciprian Rigman: Preotul şi moartea. Cauze de deces în răndul preoţilor greco-catolici din Episcopia Gheria în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului XX (1856-1948)

Marisia XXXIV-XXXV

consemnate cu mare frecventä la nivelul Transilvaniei pe tot parcursul secolului al XlX-lea.

Molimele din anii 186621, 1869 vor aveau un impact minor Tn rändul clericilor diecezani, provocänd, in ambele cazuri, un singur deces, in pofida faptului cä multi dintre preotii-parohi s-au implicat in mod direct, prin actiuni spirituale (practici devotionale exceptional) §i curative, in limitarea proportiilor §i a efectelor valului epidemiologic. Spre exemplificare, prezentäm cazul preotului din Biserica Albä, care va celebra о liturghie sacrä pentru incetarea epidemiei de holerä din parohia sa, intro zi care nu impunea un asemenea serviciu spiritual, in scrisoarea sa din 5 noiembrie 1866, preotul din Biserica Albä, Mihail Kökenyésdi22, in acela§i timp §i asesor consistorial, prezintä Ordinariatului diecezan ravagiile demografice pricinuite de epidémia de holerä in parohia sa: „Epidémia a§a-numitä cholerä, luändu-§i inceputul a grasa in parohia aceasta, abia stätätoare din 702 suflete, din 25 septem brie a. c. pänä in 16 a lunii octomvre au räpit 75 de suflete, intre care durere! cele mai multe au fost тате! Aii си о multime insemnatä e plin satui care se numesc orfani §i intre ace§tia cei mai multi numai cu timpul vor §ti de [la] altii cä au avut §i ei mame!”. In asemenea imprejuräri tragice, preotul va decide, impreunä cu intreaga comunitate de credincio§i, celebrarea zilei de 15 octombrie drept särbätoare

combatere a ei, de a procura о cantitate minima de medicamente necesare tratärii holerei in enoriile pästorite, de a solicita credincio§ilor respectarea unor norme sociale §i igienice stricte (abtinerea totalä de la consumarea bäuturilor alcoolice, spälarea fructelor, aerisirea §i igienizarea locuintelor, evitarea spatiilor supraaglomerate) §i de a-i Tndemna pe enoria§i sä se alimenteze corespunzätor in timpul manifestärii epidemiilor, pentru a märi rezistenta organismul in fata holerei, insiständ, astfei, pentru consumul de carne, dar §i a altor alimente „de dulce", chiar §i in intervalul posturilor religioase, aplicänd, in acest sens, dispozitiile primite de la centrele episcopale (cf. loan Bolovan, Aspecte privind impactul demografic §i mental al epidemiilor in spatiul ardelean in secolul al XlX-lea, in Natiune §i europenitate. Studii istorice. In honorem Magistri Camili Mure§anu, volum Tngrijit de Nicolae Edroiu, Susana Andea, §erban Turcu§, Editura Academiei Románé, Bucure§ti, 2007, passim). Ín viziunea savantului román Victor Babe§, epidemiile de holerä puteau fi preintämpinate printr-o mai bunä sistematizare a localitätilor, in sensul asigurärii unei ape potabile pure biologic §i a edificärii unui sistem de canalizare eficient, cäci bacilul holeric contamina apa prin dejectiile celor bolnavi de holerä (cf. Victor Babe§, §ease conferinte publice tinute la inceputul anului 1902, Tipográfia „Gazetei Säteanului', Bucuresci, 1902, pp. 28-29).

21 Epidémia de holerä din anul 1866 a afectat Tntregul continent european. Spre exemplu, in Londra anului 1866, Tn intervalul 21 iulie - 1 septembrie, au murit din pricina holerei 3404 indivizi, cu о medie de peste 100 de decedati pe säptämänä (cf. W. Luckin, The Final Catastrophe - Cholera in London, 1866, Tn „Medical History”, vol 21, nr. 1/1977, p. 32, nota 2). Presa romäneascä a vremii a consacrat numeroase §tiri cu privire la evolutia §i impactul holerei Tn Ungaria, acolo unde, Tn toamna anului 1866, 19 comitate erau afectate de aceastä maladie, о situatie delicatä fiind Tnregistratä Tn ora§ele Buda §i Pesta (localitätile se unesc administrativ Tn anul 1867), acolo unde boala contamina, cu precädere, populatia säracä din suburbii, vártul epidemiologic fiind atins la finalul lunii septembrie, atunci cänd se Tnregistreazä peste 100 de decese pe zi, atät Tn rändul civililor, cät §i Tn rändul militarilor. Gazetarii timpului mentioneazä, de asemenea, faptul cä maladia se räspände§te, Tncepänd cu luna septembrie, Tn zona Aradului, Timi§oarei, Oradiei §i Beiu§ului, populatia urbanä cäutänd refugiu din calea maladiei Tn zonele rurale, mai putin expuse actiunii bacilului holeric, datoritä unui mai pronuntat imobilism demografic. (vezi „Familia", nr. 29/1866, p. 347; nr. 30/1866, p. 359; nr. 31/1866, p. 371; nr. 34/1866, p. 408).

22 Viitor vice-protopop al tractului Cosäu, iar ulterior, intre 1879-1887, vicar al Maramure§ului. In timpul vicariatului säu s-а Tnfiintat Reuniunea tnvätätorilor románi din Maramure§ §i s-а dotat material parohia greco-catolicä romäneascä a Sighetului (cf. Constantin Diaconovich, Enciclopedia romána, tom III, Sibiu, 1904, p. 21).

138