Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Vasile Mărculeţ: Contribuţii la politica pontică a lui Mircea cel Bătrân
Marisia XXXIV-XXXV otomanä Tmpotriva despotului Ivanco §i a statului säu8 9 10. Aceastä constatare infirmä teória acéléi párti a istoriografiei romäne§ti §i sträine, care, abordänd respectivul aspect, sustine cá atacul otoman din 1388 ar fi lovit Tn egalä mäsurä, atät Taratul Bulgar de la Tärnovo, cät §i Despotatul Dobrogean. ín prezentarea campaniei otomane Tmpotriva lui Ivan Sisman, cronicarul Mehmed Nesri include §i о importantä §tire conform cäreia dupä ocuparea Sistovului, oastea marelui vizir, „pornind de acolo, a cucerit de pe malurile Dunärii fortäretele pe care, trecänd, le luase valahul (Mircea, n.n.)’0. La rändul säu, Johannes Leunclavius, preluänd informatia lui Mehmed Nesri, consemneazä cä plecänd de la Svistov (Sistov), Ali-pa§a a cucerit „unele cetäti §i castele pe care, mai inainte, valahii transalpini (muntenii, n.n.) le ocupaserä trecänd Dunärea ?n Bulgaria’A0. Care au fost cetätile de pe malul drept al Dunärii cucerite de Mircea Tn aceastä etapä nu putem stabili cu exactitate din cauza precaritätii informatiilor. Unii istorici nu au ezitat sä le localizeze Tn sudul Dunärii, Tn hotarele Taratului Bulgar. Spre exemplu, Stoica Nicolaescu considera cä Tn fata ofensivei otomane, Mircea „a trecut in fruntea o§tilor sale Dunärea §1 a pus stäpänlre pe cetätile din dreapta Dunärii: Vidin, Rahova, Sistov, Nicopol §i Silistra, ca sä nu cadä in mäinile turcilor”11. Barbu Cämpina, inspirat probabil dupä Stoica Nicolaescu, le plasa Tntre Svistov §i Nicopole12. Sergiu losipescu, care considerä ca neverosimilä localizarea propusä de Barbu Cämpina, este de pärere cä autorii mentionati „nu se referä la cetätile dintre Sistov §1 Nicopole - de altfel inexistente - ci la acelea din aval de Pirgos (Rusciuk, n.n.) §i de cursuI Lomului”13. Altii istorici localizeazä respectivele cetätii pe malul dobrogean al Dunärii. In acest sens s-а pronuntat Petre P. Panaitescu care a situat respectivele cetäti pe maiul dobrogean al Dunärii pänä la Här§ova14. Nu suntem de acord cu asemenea opinii. Dacä avem Tnsä Tn vedere faptul cä toate fortäretele de pe maiul drept al fluviului, dintre Nicopole §i Silistra inclusiv, sunt arätate de diferiti cronicari otomani ca fiind sub stäpänirea tarului de la Tärnovo15, consideräm cä cetätile ocupate de Mircea trebuie localizate la nord de Silistra, dar Tn proximitatea acestui centru, pe maiul dobrogean al Dunärii, Tn főstül despotat al lui Terter16. Momentul §i modalitätile Tn care domnul muntean a smuls despotului Ivanco cetätile respective sunt, de asemenea, dificil de precizat. Unii speciali§ti, care au analizat aceste informatii, le-au interpretat Tn sensui unei interventii a lui Mircea cel Bäträn Tn sprijinul locuitorilor de pe maiul drept al Dunärii amenintati de agresiunea 8 V. Märculet, Consideratii asupra campaniei otomane din 1388 §i a consecintelor sale privind situatia Despotatului Dobrogean, Tn AMMR, XIV, 2011, p. 97 (Consideratii asupra campaniei otomane din 1388). 9 Cron ici turce§ti, I, p. 111. 10 J. Leunclavius, op. cit., coi. 276: „arces et castella quae olim Transalpini Valachi Danubium traiicientes occupaverant in Bulgaria". 11 St. Nicolaescu, Documente inedite de la Mircea cel Bäträn, 1386-1418, extras din RMPMB, II, f.a., p. 19. 12 В. Cämpina, Serien istorice, vol. I, Bucure§ti, 1973, p. 241. 13 S. losipescu, Balica, Dobrotitä, loancu, Bucure§ti, 1985, p. 165-166. 14 P.P. Panaitescu, Mircea cel Bäträn, Bucure§ti, 2000, p. 256. 15 Cronici turce§ti, I, p. 111, 154, 301, 338, 400-401, 440, 542-543; Cf. J. Leunclavius, op. cit., со. 268-271. 16 V. Märculet, Consideratii asupra campaniei otomane din 1388, p. 95-96. 11
