Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Ciprian Rigman: Preotul şi moartea. Cauze de deces în răndul preoţilor greco-catolici din Episcopia Gheria în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului XX (1856-1948)

Marisia XXXIV-XXXV

Boli ale sistemului Melancolie__________________________________________1_

nervos_____________________________________________________________________20

Contuzii puternice vätämäturä_______________________1

Fulgerat___________________________________________1_

Accidente Ars Tn incendiu_______________________________________1_

Inghetat a inghetat pe drum__________________1_

Crimä_____________________________________________1_

____________________ 1

5

Pentru primul dintre intervalele cronologice investigate (1856-1876) am ínregistrat un numär de 347 de decese Tn rändul preotilor, cu о medie de 16,52 decese pe an. Abated mai mari de Ia medie s-au ínregistrat ín anii 1873, cänd au fost consemnate 33 de decese, efect direct al virulentei epidemii de holerä care a rävä§it Transilvania, §i 1870, cu 27 de decese. Värsta medie de viatä a clericilor diecezani in acest interval temporal se ridicä la 57,35 de ani, un präg de etate generös pentru acele timpuri, in relatie directä cu conditia materialä §i nivelul de instructie superioare, in cele mai multe dintre cazuri, credincio§ilor pästoriti16 17. Totodatä, conform datelor prelucrate ín tabelul de mai sus, suntem in mäsurä sä surprindem incidenta extrem de mare a segmentului bolilor infectioase-contagioase, care reprezintä cauza decesului a nu mai putin de 103 preoti, dintre cei 347 repertoriati statistic, adicä un procent de 29,68% din numärul total al deceselor consemnate Tn aceastä perioadä Tn rändul clericilor diecezani. Incercänd о ierarhizare a acestui tip de maladii, Tn functie de numärul deceselor provocate, un indicator al frecventei §i impactului lor asupra comunitätilor umane din acél timp, vom identifica ampla prezentä §i incidentä a tuberculozei1> (32 de decese, insemnänd 9,22% din totalitatea deceselor §i 31,37% din mortile provocate de maladiile infectioase-contagioase), a tifosului exantematic18 (26 de decese, reprezentänd un

16 Ca termen de comparatie, mentionäm faptul cä värsta medie de viatä a credincio§ilor romäni ortodoc§i din Turda, neluänd Tn calcul fenomenul mortalitätii infantile, se ridica, la finalul secolului al XlX-lea, la 33,74 de ani.

17 Tuberculoza este un model clasic de boalä de tip social, reprezentänd, in perioada studiatä, unul dintre factorii cei mai importanti de scädere biologicä in rändul comunitätii etnice romäne§ti din Transilvania. Savantul román Victor Babe§ aprecia, la sfär§itul secolului al XlX-lea, cä aproximativ 14% din locuitorii continentului european decedau din cauza tuberculozei, maladie cu cea mai mare arie de räspändire in marile aglomeräri urbane ale Europei (Victor Babe§, Opt conferinte publice, Tipográfia „Vointa Nationals”, Bucuresci, 1893, p. 98). Cum moartea nu are criterii de selectie, iar tuberculoza reprezintä una dintre armele sale cele mai redutabile in aceastä perioadä, intre clericii räpu§i de aceastä teribilä maladie pulmonarä ii regäsim pe vice-protopopul tractului Reteag, Trifon Mure§an, decedat la värsta de 62 de ani, dupä о carierä preoteascä de 32 de ani, §i pe viceprotopopul tractului Cosäu, §tefan Opri§iu, trecut la cele ve§nice la värsta de doar 34 de ani, dupä о carierä clericalä de 10 ani.

18 Tifosul exantematic este о boalä infectioasä, contagioasä §i epidemicä, produsä de bacilul „Rickettsia prowazeki” §i transmisä de päduchi. Dupä о incubatie de la 5 la 20 de zile, boala incepe sä se manifeste prin stäri febrile, exantem rozeoliform difuz al corpului, hemoragii subcutanate, dureri difuze, confuzie mintalä, depresie nervoasä §i о stare toxiinfectioasä gravä. Astäzi, datoritä conditiilor superioare de igienä §i a vaccinärii, boala este extrem de rarä (cf. www.dictio.ro/medical/

, consultat la data de 15.01.2015, ora 16:00). Regäsim in documentele vremii numeroase situatii in care protopopii diecezani solicitä scaunului episcopal gherlean dispensarea credincio§ilor de la interdictia de a consuma carne in timpul posturilor, pentru a-§i fortifica organismul in fata acestei redutabile maladii. Spre exemplu, in 9 octombrie 1867, vice-protopopul tractului Baia Mare, Teodor Szabó, solicitä episcopului loan Vancea dispensarea credincio§ilor din districtul säu de la tinerea postului, din pricina aparitiei unor cazuri de tifos exantematic: „Cu deosebitä reverentä fiascä mä год de gratia

136