Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Ciprian Rigman: Preotul şi moartea. Cauze de deces în răndul preoţilor greco-catolici din Episcopia Gheria în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului XX (1856-1948)
Marisia XXXIV-XXXV diferente de Statut social, material sau intelectual1. Fiecare individ, indiferent de pozitia socialä, religie sau sex, ajunge sä con§tientizeze Tn timpul vietii sale iminenta Tntälnirii cu acest fenomen implacabil §i nepreväzut care este moartea2 *. Cea de-а doua jumätate a secolului al XlX-lea aduce cu sine о nouä perceptie a omului modern asupra mortii. Spre deosebire de veacurile anterioare, cänd individui era predispus sä accepte cu resemnare teória Bisericii, conform cäreia moartea pämänteanä nu ínsemna decät о etapä temporarä spre о altä viatä, mai bunä sau mai rea, Tn raport direct cu credinta §i faptele sävär§ite de-а lungul existentei pämäntene, ín a doua jumätate a secolului al XlX-lea, pe fondul unor mentalitäti in continuä schimbare, omul se sträduie§te sä-§i construiascä un „rai pämäntean", atät prin atingerea unui confort material, cät §i prin dezvoltarea laturii spirituale a vietii, unde reaäsim, pe längä sentimentul religiös, familia, grupul de prieteni, educatia §i cultura . Prin urmare, putem vorbi de un ata§ament mai intens al omului fatä de viatä, cäci renuntarea la realizärile lume§ti, chiar §i pentru promisiunea unei vieti ve§nice pline de adevärata fericire, devine inadmisibilä, iar iminenta mortii e tot mai greu acceptatä mental, subcon§tientul uman dezvoltänd faimoasa „teamä de moarte”4 Ca atare, ata§amentul tot mai profund fatä de viatä contureazä un om mai putin dornic sä guste ve§nicia promisä de Bisericä, sentimentul despärtirii de lumea cunoscutä fiind tot mai apäsätor, ín relatie directä cu bunurile §i fericirea läsate in urmä5 6. Interpretatä din perspectiva sentimentului religiös, moartea imbracä douä forme de manifestare dihotomice: „moartea bunä §i frumoasä”, intruchipänd finalul unei existente umane desfä§urate in deplinä armonie cu preceptele §i canoanele biserice§ti, §i „moartea rea”, reprezentänd finalul unei vieti in timpul cäreia se neglijaserä normele spirituale §i sociale trasate de Bisericä^, constituind, astfei, о avanpremierä a patimilor viitoare7. ín secolul al XlX-lea, pe intreg cuprinsul continentului european, mi§carea naturalä a populatiei implicä un ritm al mortalitätii incä destul de ridicat. Totu§i, spre finalul acestui veac, mai cu seamä dupä devastatoarea epidemie de holerä din anii 1872-1873, ca urmare a imbunätätirii stärii materiale a indivizilor, sub impactul direct al realizärilor revolutiei industriale, aspect sesizat atät in ameliorarea sensibilä a conditiilor de habitat cät §i intr-o alimentatie mai abundentä §i mai diversificatä, moartea face un mare pas inapoi in confruntarea sa cu viata. Contribuie din plin la regresul mortalitätii §i progresele majore inregistrate in domeniul §tiintelor medicale, mai ales in bacteriologie, igienä §i Chirurgie, domenii unde se impun personalitäti §tiintifice prestigioase, precum Louis Pasteur, Robert Koch, Joseph Lister, Ignaz 1 Eugen Ghitä, Evolutia demograficä a comitatului Arad fn secolul al XVIII-lea §i la inceputul secolului al XlX-lea, Presa Universitarä Clujeanä, 2011, p. 126. 2 Camelia Stanciu, Aspecte ale mortalitätii reflectate ín registrele parohiale din Orä§tie (1870-1900), Tn „Buletinul Cercurilor §tiintifice Studente§ti', Alba-Iulia, nr. 14/2008, p. 61. 2 Ibidem, p. 62. 4 Ibidem, pp. 62-63. 5 Eugenia Bärlea, Schema lui Philippe Ariés §i atitudinea fatä de moarte in spatiul romänesc , Tn „Revista Bistritei', nr. XIV/2000, p. 227. 6 Doru Radosav, Sentimentul religiös la romäni. О perspectivä istoricä (secolele XVII - XX), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997, pp. 144-146. 7 Eugenia Bärlea, Schema..., p. 222. 132
