Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Nicolae Victor Fola: Aspecte privind relaţiile dintre structurile economice şi deciziile politice şi administrative (1867-1918). Privire specială asupra comitatului Tărnava Mică
Marisia XXXIV-XXXV propunerea de Tmproprietärire fäcutä la conferinta frunta§ilor PNR (Vasile Goldi§) se referee la 10 jugáre/familie, datorita jocurilor politice §i compromisurilor fácute se coboará la 7 jugäre (majoritatea loturilor, Tn realitate vor fi íntre 1 §i 5 jugäre). Loturile tip pentru casä §i grädinä erau de 400 de stánjeni, iar de 800 §i 1200 de stánjeni erau pentru functional Prima Tmproprietärire ín plasa Tärnäveni s-а fácut ín ín Blájel, ín 19 septembrie 1922, perioadá ín care, ín scop politic, s-а programat vizita ín judet a prim-ministrului Ion C. Brátianu. Nu a putut veni, din cauza stärii sänätätii, au fost prezenti, ínsá, ministrul agriculturii, Alexandru Constantinescu, Ion Chirculescu, secretar general al Casei Centrale a Cooperatiei §i Tmproprietäririi, E. Petrini, director general al agriculturii ín Ardeal, parlamentari. Actiunea a fost simbolicä, dar mäsurarea terenurilor a ínceput efectiv §i s-au íntocmit apoi foi funduare. Oamenii satului i-au intämpinat särbätore§te, fiind prezenti reprezentanti ai satelor de pe Tárnává Micä, dar §i din zona Sighi§oarei, respectiv a Dumbräveniului. ín ziarul „Tárnává”, acest eveniment deosebit este evocat sub titlul “Särbätoarea täranilor”.52 ín plasa Dumbräveni, in anul 1921, era un singur proprietär román cu 100 de jugäre, in Tigmandru, aläturi de Biserica Greco-catolicä din Hundorf, cu 110 jugäre. Maghiarii, sa§ii §i evreii din zonä §i institutiile lor detineau 38 de proprietäti cu suprafete de peste 100 de jugäre. Cei indreptätiti la improprietärire numärau 3252 de familii, iar Tmproprietäriti (definitiv sau provizoriu) erau 1279 romäni, 326 maghiari, 127 sa§i, 93 de tigani/romi §i 1 särb, total 1826 persoane). Sub incidenta legilor de reformä agrarä (majoritatea pämänturilor din plasä erau pä§uni), se aflau 91 de mo§ii cu 7801 hectare. Din proprietätile primäriei Dumbräveni s-au expropriate 102 jugäre §i 1388 stánjeni pätrati, exproprieri fiind fäcute din proprietatea familiei Issekurz, armeni maghiarizati (un membru era absenteist), dar §i a familiilor Wolff §i Schredermeier, respectiv Holom Vasile, Vasile Cämpean, Martin Paul §i 40 de persoane din Hoghilag, iar Bisericii Armene i s-au expropriat 842 stánjeni pätrati. Au primit pämänt Biserica Ortodoxé, cea Greco-Catolicä, Biserica Romano-Catolicä, Ministerul Armatei (poligon de tragen). S-au fäcut reveniri (datoritä modificärii numärului celor plecati, a douä persoane care au renuntat §i a doi decedati färä urma§i). Pretul de expropriere, fixát de Curtea de Apel, era cel de piatä, din anii 1908-1913, nu pretul de speculä practicat dupä räzboi. ín Agri§teu, detinea о proprietate contesa Olga Samsich, alta in Bäläu§eri, respectiv in Chendul Mare Chendul Mic, Coroisánmartin, §oimu§ (§i-a ales proprietatea din Agri§teu). Marii prophetari expropriati erau: baronul G. Szentkeresty (avea mo§ie §i in Jacu), iar la Chendul Mic detinea 65 de jugäre §i 688 stánjeni pätrati (i-a vändut unui numär de 61 de tärani); Antonia Haller care avea proprietate in Därlos; Gheorghe Haller in Sánpaul Ogra, Be§inäu (azi Valea Izvoarelor), Chirileu; Adam Bethlen la Bahnea; Hennig Francisc in Säntioana; baronul Car loan in Idiciu; contesa Polixenia Tampos in Ernei; Banca Cooperativä Raiffeisen ín Curciu. Pe lángé cetäteni de diverse etnii, s-au improprietärit Bisericile, Ministerul Armatei, posturile de jandarmi, §colile,comunele, gärile CFR, asociatia culturalä “Astra”.53 ín satui Filitelnic, unde nu erau mari prophetari §i multi locuitori erau sa§i, cu teren impädurit §i pä§une in folosintä comunä §i asociatie urbarialä, s-а stabilit de cätre comisia de improprietärire 8 jugäre pentru culturä §i 2 jugäre §i 120 de stánjeni pätrati pentru 52Adriana Bändea, Reforma agrarä din 1921 in plasa Tärnäveni, la N.V. Fola, op. cit., pp. 123-128. 53M. Prozan, op. cit., pp. 49-58, 59-90, 95-143. 100
