Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 35/2. (2015)

Botany

Considerations regarding the conservation status of 40A0* subcontinentalperi-pannonic scrub in Grädistea Muncelului

Acknowledgement

We are very grateful to the research team from the project Integrated management plan revision Gmdptea Muncelului Cioclovina Natural Park ROSCI0087 §i ROSPA0045”, code SMIS-CNSR 4749” that gives us new data from the field.

REFERENCES

1. Bo§caiu, N., Peterfi, §t., 1974, Aspecte de vegetafie din Cheile Crivadiei (jud. Hunedoara), Acta Musei Devensis, Sargetia, Seria Scientia Naturae, X: 223—229.

2. Cristea, V, Gafta, D., Pedrotti, E, 2004, Fitosociologie, Editura Presa Universitarä Clujeanä, Cluj-Napoca.

3. Doniba, N., Popescu, A., Comänescu, Paucä, M., Mihäilescu, S., Biri§, I.A., 2005, Habitatele din Romania, Editura Tehnicä Silvicä, Bucurejti.

4. Gafta, D., Mountford, O. coord., 2008, Manual de interpretare a babitatelor Natura 2000 din Romania. Editura Risoprint, Cluj-Napoca.

5. Oltean, M., Negrean, G., Popescu, A., Roman, N., Dihoru, G., Sanda, V., Mihäilescu, S., 1994, Lista ro§ie a plantelor superioare din Romania, Studii, sinteze, documentafii de ecologie, Acad. Romänä, Instit. de Biologie, Bucurejti, 1: 1—52.

6. Särbu, I., §tefan, N., Oprea, A., 2013, Plante vasculare din Romania. Determinator ilustrat de teren. Editura Victor В Victor, Bucure^ti.

CONSIDERAJIIASUPRA STÄRII DE CONSERVARE A HABITATULUI 40АО* TUFÄRI§URI PERI-PANONICE, ÍN PARCUL NATURAL GRÄDISTEA MUNCELULUI CIOCLOVINA

(Rezumat)

Parcul Natural Grädistea Muncelului Cioclovina este situat in Munfii Sureanu, ocupänd о suprafafä de 38184 ha. Scopul creärii parcului natural este protecfia si conservarea unor ansambluri peisagistice in care interacpunea activitäplor umane cu natura de-а lungul timpului a creat о zonä distinctä, cu valoare semnificativä peisagisticä si culturalä, си о mare diversitate biologicä. Parcul Natural Grädistea Muncelului-Cioclovina are о insemnatä valoare floristicä, datoritä florei bogate. Pentru evaluarea stärii de conservare a habitatului prioritar 40A0* identificat in Fundätura Ponorului-Cioclovina, Tecuri, Crivadia au fost efectuate relevee fitosociologice in teren. In lucrare au fost utilizate rezultatele, referitoare la acest habitat, obfinute de echipa de biologi, implicap in implementarea proiectului „Revizuirea Planuluide Management integrat pentru Parcul Natural Grädistea Muncelului Cioclovina ROSCI0087 si ROSPA0045, cod SMIS-CNSR 4749”. S-au identificat urmätoarele spécii frecvente in compozifie: Asplenium trichomanes, Cystopteris fragilis, Piptatherum virescens, Cynanchum vincetoxicum, Dianthus petraeus, Sesleria rigida, Thymus comosus, Campanula rapunculoides, Asplenium viride, Cornus mas, Rhamnus cathartica, Euonymus verrucosus, Cardaminopsis arenosa, Seseli libanotis, Aconitum anthora, Dictamnus albus, Doronicum columnae, Hepatica transsilvanica, Campanula glomerata, Teucrium montanum, Saxifraga cuneifolia, Mycelis muralis, Sedum maximum, Ligustrum vulgare, Erysimum odoratum, Selaginella helvetica.. Cenozele cu liliac din Fundätura Ponorului, Tecuri, Crivadia aparfin asociapei TCplenio-Syringetum vulgaris Jakucs et Vida 1959 si sunt cantonate pe stäncäriile calcaroase, puternic insorite. Spectrul cormoflorei este format din spécii sudice, europene, eurasiatice, calcifile, mezoxerofile. Remarcäm prezenja exemplarelor viguroase ale elementului dacic, endemic pentru flora Romaniei Sorbus borbasii. Un rol important la edificarea covorului ierbos il au speciile diferenpale ale ordinului Assplenietalia rutae-murariae (.Asplenium viride, A. trichomanes, A. ruta-muraria, Cystopteris fragilis, Moehringia muscosa). De asemenea, sunt prezente si elemente caracteristice seslerietelor precum: Sesleria rigida, Dianthus petraeus, Seseli libanotis, Aconitum anthora, Thymus comosus, Erysimum odoratum, Doronicum columnae. In zonele in care a fost identificat, acest habitat se aflä intr-o stare favorabilä de conservare, nefiind necesare mäsuri speciale de management.

51