Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 31-32/1. (2015)
Cultură matirială
Dorel Marc angajat permanent pe linia acumulärii §i progresului mediului urban. Cu toate acestea, civilizatia populará se constituie ca un patrimoniu colectiv, intrucät, valorile care о structureazä nu reprezintä entitätii individuale, insumate intr-o succesiune cronologicä bine definita, ci о infinitate de contributii anonimé, integrate de-а lungul secolelor, intr-o structurä unitarä §i armonioasä definind géniül creator colectiv4. Din punét de vedere tehnic, mecanismele §i pártile componente ale acestor instalatii hidraulice reprezentate de mori sunt cele clasice, traditionale §i anume: о roatä verticalä cu cupe, cu aductiune superioarä, sau cu palete la cele cu aductiune inferioarä; pe fusul orizontal al rotii verticale era montatä о roatä cu másele din lemn de mär; acestea angajau in turatii mai rapide о altä roatä, de pe un fus vertical de fier, la al cärui capät superior se afla piatra alergätoare. Roata de pe fusul vertical era mai micä, se invärtea mai repede §i era alcätuitä din douä rotite de scändurä tare, intre care se aflau bare rotunde din lemn rezistent; printre acestea intrau mäselele rotii verticale care impinse, invärteau fusul §i odatä cu el, piatra alergätoare, care mäcina pe piatra zäcätoare boabele de cereale. Acest sistem este intälnit de regulä la toate morile de acest gen5. Apa era condusä la roatä printr-un jgheab din scänduri suspendat pe piloti sau direct printr-un canal ingust. Obiective deopotrivä etnografice, istorice, tehnice §i arhitectonice, instalatiile hidraulice täräne§ti, prin valoarea lor §tiintificä se constituie in verigi importante din lantul cunoa§terii progresului tehnic, a§a cum se pot observa la putinele monumente de arhitecturä conservate in situ §i mai ales in exponatele muzeelor in aer liber. Cauzele disparitiei lor din perspectivä tehnologicä sunt multiple, printre eie, concurenta noilor tehnologii „de foc”; dezvoltarea färä precedent a mijloacelor §i cäilor de comunicatii; aparitia §i 4 Corneliu Bucur, „Creatia tehnicä §i §tiintificä popularä romäneascä”, in Tratat privind istoria civilizatiei populare romäne§ti (cu privire specialä asupra civilizatiei tehnice populare), Ed. Astra Museum, vol. I., p. 40. 5 Valér Buturä, Strävechi märturii de civilizatie romäneascä. Transilvania - Studiu etnografic, Ed. §tiintificä §i Enciclopedicä, Bucuregti, 1989, p. 317. 80
