Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 31-32/1. (2015)
Cultură matirială
Dorel Marc In paginile care urmeazä dórim sä scoatem in evidentä in prímül ränd detaliile tehnice de culturä §i civilizatie traditionalä care dovedesc ingeniozitatea deosebitá a täranului roman, maghiar sau german, cultura sa tehnologicä dobänditä empiric, puterea de adaptabilitate in ceea ce prive§te näscocirea unor solutii tehnico-constructive, care sä valorifice potentialul hidroenergetic detinut de ráül Mure§ §i de päraiele sale afluente, de apele subbazinelor hidrografice Gurghiu, Tárnává Micä, Tárnává Mare, Yalea Nirajului. Aceste date intentionäm apói sä le dezvoltäm §i in studiile viitoare, in vederea repunerii in circuitui §tiintific a statutului special, juridic, economic §i totodatä social, recunoscut dar §i controversat, pe care-1 detinea morarul in cadrul comunitätii sate§ti traditionale, al proprietarului de instalatii hidraulice in general. Acesta era „economul” transilvan2, situándu-se printre cei mai mari gospodari, „gazde”, care sustineau comunitatea satului, despre care, azi - dupä ce intr-o perioadä comunistä cänd au fost marginalizati, declarati „chiaburi”, unii incarcerati din motive politice §i le-au fost confiscate sau lichidate intr-un fel sau altul proprietätile - se vorbe§te tot mai putin. A§a s-а intämplat cu morarii satelor, supu§i deseori la о fiscalitate abuzivä („cote”, in perioada de instalare a comunismului, a cooperativizärii §i dupä impunerea agriculturii de tip socialist), situatie care a dus, pe längä confiscarea proprietätilor particulare, la disparitia acestor categorii ca structurä socio-profesionalä autonomä. Datoritä unor astfei de considerente, necesarä devine §i studierea sistemului de proprietate a morilor §i altor instalatii, avutie care putea fi dobänditä prin mo§tenire, cumpärare sau proprietate de ob§te, insitutionalä. La aceasta din urmä, intreaga comunitate participa pentru intretinerea, repararea §i asigurarea functionärii instalatiilor respective. Muncile comune, efectuate in sistemul de clacä, urmäreau reparatia rotii, curätirea albiei räurilor, intretinerea iazurilor, canalelor de aductiune §i evacuare, spargerea ghetii, transportul pietrelor etc. О serie de pietre de moarä erau procurate din 2 Vezi Ana Grama, Romani sudtransilvani in secolul ál XlX-lea. Economii. Contributii documentare comentate, Ed. Info Art Media, Sibiu, 2012. 78