Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 31-32/1. (2015)
Muzeologie. Pedagogie Muzeală
Laura Pop datänd din 1865 care are reprezentat ре о parte о päpusä, iar pe verso о sabie, päpusa fund darui caracteristic pentru fetite, iar sabia pentru bäieti. Pentru a ilustra tärgurile de astäzi am expus pe simeze о serie de fotografii color realizate in tärgurile actuale de cätre fotografii mureseni de la Fotoldub, partenerii nostri in proiect, atät in tärgurile de animale cät si in cele de märfuri, precum si in tärgurile de tip festival, cum este tärgul de fete de la Gurghiu. Aläturi de fotografii am dispus cäteva tipuri de piese mestesugäresti, de uz gospodäresc, care incä se mai regäsesc, in tärgurile actuale: unelte agricole, impletituri din paie, papurä sau pänus, ceaune, pälärii, mäturoaie, desi ponderea produselor mestesugäresti actuale merge spre decorativ si artizanal, in scopuri turistice, mai mult decät utilitare. In ceea ce priveste existenta tärgurilor in zilele noastre, se pare cä „existä un raport invers proportional intre progresele capitalismului si intensitatea activitätii tärgurilor. E semnificativ cä tärgurile traditionale au о viatä mai prelungitä si mai intensä in zona Muntilor Apuseni, Secuime, Cämpia Transilvaniei, din pricina mijloacelor de comunicatie reduse si de proastä calitate. Nu putem trece cu vederea factorul traditie, care joacä un rol extrem de mare in mentinerea tärgurilor, chiar atunci cänd rolul si eficienta economicä a unora din ele s-а sters aproape complet”4. Un fenomen foarte räspändit la sfärsitul secolului al XIX-lea si prima jumätate a secolului XX in spatiul transilvänean in general si in cel muresean, in special, a fost ínmultirea tärgurilor in mediul rural, dar aceasta nu inseamnä un progres in aceastä perioadä ci din contra, lipsa marilor metropole care sä preia greutatea comertului local, dupä cum au observat majoritatea istoricilor preocupati de aceastä problemä. Expozitia a incercat sä ofere si о laturä interactivä si de pedagogie muzealä, pentru a diversifica oferta expozitionalä. Astfel, la tärgul de fete a fost plasat о „roatä a norocului”, realizatä dintr-o roatä de tors, la care copiii mici au cästigat forme 4 Muresan, Hilde, Cu privire la comertul local in Transilvania in a doua jumätate a secolului al XIX-lea, in „Anuarul Institutului de Istorie si Arheologie Cluj”, vol. XV, 1972, p. 387 406
