Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 31-32/1. (2015)
Cultură matirială
loan Eugen Man din zona Gheorgheniului. Astfel, in anul 1891 sunt transportati din Tärgu-Mures peste 14.000 m3barne pentru constructii, peste 50.000 m3 scändurä si sindrilä, 710 m3lemne de foe, 300 m3 traverse pentru sine.49 In cunoscuta-i monografie a orasului, Traian Popa mentiona: „In Tärgu-Mures se tin in fiecare an cate 3 tärguri de vite, in cari vin vite si negustori din depärtäri mari. In anul 1304 toate zilele de tárg au fost favorabile. S-au adunat vite cornute: 17.034; cai: 2330; porci: 2ogo, s-au vándut: vite cornute 12.40g; cai: 1488; porci 1388; la cele trei tärguri de vite din igi4, s-au adunat: vite cornute: 11.464; cai: 1873; oi; porci: 11136; s-au vändut; vite comute:88g7; cai: 1313 si porci g88”.50 Rämänem la acest episod ai comertului, arätänd faptul cä incä din secolul al XVII-lea, la Tärgu-Mures, erau stabiliti comercianti greci, a caror activitate economicä si comercialä era sprijinitä de Gubern. Astfel se ajunge ca la 17 martié 1741, comerciantii greci sä incheie cu órásul un contract, prin 10 puncte fiind stabilite unele conditii, compania greceascä urmänd sä sä achite orasului suma de 100 florini.51 Dintre conditiile stabilite prin contract, mentionäm doar cäteva mai importante: órásul va avea responsabilitatea stabilirii locului satrelor; nici un comerciant sträin nu va putea desfäsura comert pe teritoriul orasului färä acordul acestuia; comerciantii care, in afarä de cele 3 tärguri, aduc marfä pentru vänzare in oras, sunt datori ca, in prealabil, sä ofere marfa comerciantilor din oras; órásul nu are dreptul de a da in arendä märfurile ce se vänd in prävälii, in afarä de tutun si pänzä; präväliile evreiesti sunt supuse taxelor. Vämile orasului In anul 1907, in principalele puncte de intare in oras sunt realizate constructii cu rolul de punct de vamä. Concepute intr-o manierä specificä secession-ului transilvänean, eie sunt creatia arhitectului Radó Sándor din Tärgu-Mures. Insä, cu timpul, constructiile si-au pierdut functia avutä, unele primind női destinatii, altele au fost 49 Judith Pál, op. tit., p. 231. 50 Ibidem, p. 231. 51 Traian Popa, op. tit., p.302. 22
