Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 31-32/1. (2015)
Cultură spirituală
Rituri §i practici magice in obiceiurile de familie din zona Chioar Ritul primei scalde, odinioarä, riguros respectat avea, in cadul acestei zone о incärcäturä magica deosebitä, prin el urmärindu-se о optima integrare in colectivitate, prin transmiterea pe cale magicä a diverselor träsäturi benefice. Drept urmare, in apa neinceputä se punea ban de argint „Sä fie scump §i tare ca argintul, bosäioc, sä fie norocos, ou, sä fie sänätos §i tare ca §i coaja oului, urzäcä, sä fie aspru ca urzäca, miere de albinä §i miez de nucä, sä-i fie viata dulce. Tät in scaldä sä sting nouä cärbuni, ca sä nu sä deoache” (in Romäne§ti, Bontäieni). Valentele magice ale primei ciupe (scaldä) ne sunt exprimate §i de folosirea unor obiecte се-au fost puse in ea §i in alte practici magice menite §i eie a transmite nou-näscutului unele träsäturi benefice. „La noi, in sat, banu’ de arjint ce-o stat in prima ciupä il ié moa§a §i-l duce la tärg. Acolo il aruncä päste cap, sä fie copilu’ bänos”(in Buteasa). Aruncarea peste cap este un gest ritualic mai räspändit in magié, care asociazä simbolistica acestei párti a corpului, care semnificä forta, destoinicia invingätorului (Chevalier, Gheerbrant, 1993: 244). Potrivit credintelor populare nou-näscutul este expus la tot felül de afectiuni despre care se credea cä sunt comise de cätre duhurile malefice. In scopul combaterii lor omul din popor a näscocit tot felül de practici ritualico-magice. „Cänd era dús la botez pentru a nu fi afectat de duhurile necurate, se puné on pachetäl, längä copil, in care sä punea arjint viu, sare, päine.” (in Bontäieni, Chiuzbaia). Ritualul are la bazä alimente §i metale investite de cätre omul din popor cu functii apotropaice larg räspändite in magié. Pentru a impiedica actiunea duhurilor malefice era indätinat §i in zona Chioar, ca §i in alte regiuni, a§ezarea längä copil a diverse obiecte, §i ele folosite ca accesorii in magié. О categorie о constituie obiectele din metal prelucrat, precum cutitul sau cle§tele de la sobä. Era eficientä §i mätura, consideratä, in satele din Chioar, „gazda casei”, apói рапа de gäinä, la care se adaugä cärbunii aprin§i. A§a cum aratä cercetärile mätura este incärcatä cu valente magice. I se atribuie forte sacrale §i fecundante. Este §i vehicul ritual al vräjitoarelor. (Evseev, 1998: 267). 177
