Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 31-32/1. (2015)
Cultură matirială
loan Eugen Man locuitorilor civili, pedestrasilor, puscasilor etc, cu conditia ca tärgumuresenii sä-si indeplineascä indatoririle fatä de principe.22 Donatia nu se referä la nobili. De fapt, sunt donate toate drepturile regale mici, adicä veniturile dupä cärciumärit, mäcelärit, pescuit, chiria pe prävälii, taxele vamale, cele provenite din tinerea tärgurilor etc. Privilegiul acordat de Gabriel Bethlen, la 29 aprilie 1616, constituie actul suprem prin care órásul este ridicat la rangul de oras liber regese, fiindu-i acordatä sterna si oficializänd denumirea de „Marosvásárhely”, adicä „Tárgu- Mures”.23 Órásul mai este autorizat sä fie ímprejmuit cu ziduri de cetate, sä dispunä de mori de praf de puscä, tunuri, cat si alte privilegii, care de fapt erau deja dobändite la acea datä. In sfärsit, se sterge obligativitatea därii dijmelor din orice produs si animale mici, cu exceptia zeciuielii vinului. Nobilimea, prin Pronotarul Angyalosi János si nobilul tärgumuresean Köpeczi Mihály, se opune, astfei incät, la 15 august 1616, principele referindu-se la privilegiile nobililor, care sunt mai vechi decät cele ale orasului, afirmä: „... dupä care privilegiile domniile lor si casele ce le au in oras si tot omul träitor acum ori in viitor in acelea sunt de-а intregul si deplin imuni de orice fei de däri, patruläri, gäzduiri si, intr-un cuvänt de orice indatorire publicä oräseneascä”’.24 Nu lipsite de interes sunt calendarele, multe dintre eie prezentänd, pe localitäti, data tinerii tärgurilor. Intr-un calendar din anul 1606-1607, care cuprinde cele mai insemnate tärguri din Ungaria si Transilvania, printre localitätile din fostele scaune seeuiesti, figureazä si Targu-Mures, cu tärgurile din Joia Mare si de Sf. Martin. Mai figureazä orasul intr-un calendar säsesc din Sibiu, la fei in anul 1676, cu trei tärguri. Intr-un calendar din anul 1731, din Brasov, 22 „totum item et omne jus regium, si quod in eisdem haereditatibus jam specificatis, intra et extra praescriptum oppidum Zekelyvasarhely, territorio scilicet suo habitis qualitercunque existeret et haberetur aut eadem et idem nostram ex quibuscunque causis, viis, modis et rationibus concemerunt collatioane,” ANSJ Mures, Documente privilegiale, nr. 24/1595. 23 ANSJ Mures, Documente privilegiale, nr. 24/1616. 24 Arhivele Nationale ale Ungariei. Budapesta, F.17, fond Cista comitatuum Marosszék,16 7. 16
