Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35. (2014-2015)

Articles

78

E. Gáll

Legea lui Stefan I de la inceputul secolului al XI-lea conform cäreia 10 sate trebuiau sä construiascä о bisericä, indicä о situatie demograficä scäzutä, cu sate mici, pe care le putem numi sate doar din punct de vedere tehnic.57 Insä pänä in secolul al XII-lea s-а produs, farä indoialä, о evolutie ascendentä din punct de vedere demografic, pe de о parte prin cresterea populatiei, dar in primul ränd prin noi imigranti vestici. Acest proces a fost determinat pe de о parte de evolutia institutional a regatului (factor intern), iar pe de altä parte de evolutia lumii vestice (factor extern).58

Cu toate cä nu stim in ce mäsurä unele informatii pot avea relevanda pentru microregiunea Sighisoara-Dealu/ Viilor,59 о imagine orientativä asupra situatiei demografice dintr-o microregiune poate fi insä oferitä de primul izvor despre mänästirea de la Tihany (1055), care mentioneazä cä asezarea din jurul mänästirii avea 139 de persoane care slujeau edificiul (de exemplu 60 de slugi [mansio, mansus], 20 de slugi de cavalerie, 10 pescari, etc.).60

Cät timp nu cunoastem intinderea si märimea asezärii din toate punctele de vedere (topografic, demografic), putem opera doar cu ipoteze in ceea ce priveste rostul si statutul comunitätii de la Sighisoara-Dea/u/ Viilor. In cazul analizei asezärii aferente necropolei trebuie totusi sä precizäm, asemenea altor asezäri abandonate, cä principala problemä este selectia obiectelor, efectuatä de cei care au päräsit a§ezarea. Asezarea nu a fost abandonatä in urma unei acfiuni agresive exterioare, astfei cä echipamentul militar sau de harnasament, de mare valoare in epocä (in special spadele, dar si scäritele, zäbalele), s-au pästrat de cätre locuitori. Asadar, si aceastä sursä externä este foarte mult viciatä. In urma repertorierii inventarului asezärii din secolul al XII-lea,

57 In legile lui Stefan I apar informatii foarte importante privind caracterul, in sens ierarhic, al caselor. Astfel curtis desemna curtea elitei, un fei de conac. Nu reiese о diferentä foarte clarä intre domus si mansio, iar cea mai joasä de pe treapta ierarhicä a fost mansiuncula. ÁKlF 1999.

58 Deér 1938; Hóman 1938; SZIE 1938; Györffy 1977; Fügedi 1981, 398-418; Görich 1993; Kristó 1995; Riché 1999; Szabados 2011; Havas 2013, 9-46.

59 Trebuie specificat cä nici dupä 100 de ani de investigatii de térén nu avem о asezare cercetatä in totalitate. Intinderea, numärul caselor in cadrul acestor asezäri trebuie sä fi fost foarte variate. Säpätura de cea mai mare amploare a fost executatä in asezarea de la Bratei, fára a fi insä cercetatä integral. Au fost dezvelite 31 de locuinfe semiadäncite, 18 anexe gospodäresti, 3 cuptoare gospodäresti, un cuptor de olar, un depozit de unelte, respectiv 112 gropi cu diverse funcjii. Functionalitatea unui numär de 11 complexe nu а putut fi precizatä. Ioni^ä 2009, 11-21.

60 írott Források 1050-1116, 22-23.

am putut detecta doar in trei cazuri armament, respectiv piese de harnasament; un presupus värf de spadä (?), respectiv dói pinteni61 si о mare cantitate de ceramicä. Au mai fost descoperite si douä värfuri de sägep, izolate, dar care, probabil, aparfin tot orizontului cronologic al secolului al XII-lea.

Tuturor acestor indicii arheologice li se adaugä si unele observatii antropologice privind necropola62. Astfel, scheletelor din mormintele 94 si 151, aflate la marginea zonei sudice, respectiv la marginea zonei nordice, le lipseste craniul. Urma unei lovituri vindecate pänä in momentul decesului, prezentä pe craniul din mormäntul 45, subliniazä la rändul ei activitäp violente ale unora dintre membrii comunitätii. Aceasta poate indica ocupatii militare sau conflicte agresive in care au fost implicati unii dintre membrii comunitätii.63

Desi ar fi fost promi^ätoare identificarea piesei de fier cu о componentä de cäntar, in dezvoltarea ideii unei microsocietäti polifunctionale, stratificate si a unor legäturi comerciale pe valea Tärnavelor, utilitatea fragmentelor respective trebuie cäutatä insä intr-o altä categorie de material, ele fiind mai degrabä componente metalice de la о ramä de teacä pentru cupt de luptä.64

Pozitia topograficä a asezärii si a necropolei ar putea explica unele aspecte referitoare la statutul si rolul comunitätii de pe längä Tárnává Mare. Chiar dacä izvoarele narative ale vremii nu ne oferä date concludente, asezarea functiona pe drumul est-vest spre zonele salifere. Un argument in sprijinul ipotezei comertului poate fi oferit de tezaurul de la Sänpaul-Bélabánvára, cu monede de la regii Ladislau I, Coloman Cärturarul si Béla al II-lea.65 *

61 Harhoiu - Baitag 2006-2007, Vol. I; 17, 43, 94, Vol. II.:

PI. 26. 5, pl. 73. 10, pl. 183. 9.

62 In urma räspändirii crepinismului instituponalizat dispar acele semne arheologice pe baza cärora putem deduce statutul unei comunitäfi in general (sau cel pupn percepfia acestora privind viafa §i ierarhia in lumea de dincolo) §i statutul membrilor säi in special. In comparatie cu secolele crepine, de exemplu, pe baza ritualurilor funerare, a analizei antropologice si a componendi inventarului am presupus existend la Cluj a unor comunitäji militare ín epoca „pägänä” din secolul al X-lea. Gáli 2013b, 461-481.

63 Harhoiu - Gáli 2014, 200, 202, 205, 226, Pl. 3/M. 45, pl. 6/M. 94, pl. 10/M. 151.

64 Piesa ar fi printre cele mai timpurii de acest fei gäsite in Transilvania §i singura, care s-а descoperit, pänä acum, in mediu nefortificat. Despre ramele de teci medievale din Románia, vezi Rusu 2008, 88-94; noi descoperiri sunt cunoscute de la Frumudni-ßizere: Toda 2015, nr. 25 si 27.

65 Orbán 1868, 166; Kanozsay - Banner 1964, 2i-23;

Kovács 1997, Tab. 83. a-b.