Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35. (2014-2015)
Articles
76 E. Gáll Homokbánya,33 34 Reci-Maiul Oltului,M Sarmizegetusa (Grädiste),35 Sibiu,36 Sfántu Gheorghe-Bedeháza,37 Väcäresti,38 Vintu de Jos,39 eventual (pare se) de la Cernat,40 eredem cä datarea propusá din a doua jumätate a secolului al XII-lea este una prea tärzie si ar trebui extinsä pentru о perioadä mai timpurie, adicä in prima jumätate a acestui secol (se poate puné íntrebarea daeä exemplarul de la Däbäca-mcmta II se poate data ín a doua jumätate a secolului al XII-lea, respectiv cél de la Bistrita ín mod sigur se dateazä in prima jumätate a secolului al XII-lea41). Totodatä, pe baza áriéi largi ín care apar aceste piese, se poate deduce cä au fost folosite in cursul secolelor XII-XIII, practic pe intreg teritoriul Bazinului Transilvaniei. De asemenea, ar fi de bun augur publicarea tezei de doctorat a lui Zalán Győrfi, in care este dezbätutä §i analizatä problema acestor piese. Revenind la problema asezärii de la Sighi§oara, rämäne cu semnul intrebárii váriul unui obiect descoperit ín complexui 104 (=119), pe care Radu Harhoiu l-а definit drept várful lamei unei spade.42 (Plansa 8/5) Obiectul de fier, format din tije articulate din complexui 43a (groapä menajerä) putea sä apartinä, tot dupä pärerea lui Radu Harhoiu, structurii unui cäntar.43 (Plansa 4/1) Alte categorii de inventare sunt reprezentate de о märgea de sticlä (complexui 27), un nasture (complexui 27), о cheie (complexui 34), fusaiole (complexele 11 si 66).44 (Plansa 6/10) 33 Botár 2013,262. 34 Székely 1976-1977, 69, Fig. 15; Győrfi 2011, 39-53. 35 Popa 1988, Fig. 60. 36 Urduzia 2005, 97; Nijoi 2008, 209, PI. 3. 37 Székely 1990,4, 9. kép. 5; Győrfi 2011, 39-53. 38 Botár 2013, 259-260. 39 Simina 1995, 485, Fig. 7/11. 40 Székely 1990, III. táb. 4. 41 ín cazul exemplarului de la Bistrita о opinie apropiatá a exprimat $i Corneliu Gaiu. Gaiu 2008, 168. 42 Harhoiu - Baltag 2006-2007, Vol. II: 94. 43 Harhoiu - Baltag 2006-2007, Vol. II: 53, Pl. 94/4. 44 Harhoiu - Baltag 2006-2007, Vol. I: Fig. 680, 682, Vol. II: 20-21, 42-43, 47, 74, Pl. Descoperirile arhenlogice 1. Sighisoara-Ocu/ii/ Viilor 2. Bisirila-DN 17 "La han" 3. ВпиеМделт? 2 4. Cäpälna 5. Cozmeni 7. Däbftcn 8. Gorncjli >). Hunedoara-Dealul Sánpenv 10. Lccliinto de Mure? 11. MicrcurcH Ciuc-Jigodin 12. Sarmizegetusa 13. Sibiu 14. Sßntu Ghcorghe 15. Vücärc$ti 16. Vintu de Jós 17. Cemut (?) Fig. 3. Ráspándirea pintenilor de tip B/3 (tipológia Ruttkay 1976, Abb. 72) in Bazinul Transilvaniei ín unele complexe au fost identificate §i oase de animal,45 dar din päcate färä sä fie analizate arheozoologic. Pe baza distributiei lor pe teren, nu putem vorbi de о organizare sistematicä a asezärii, aceasta fund determinatä si de dimensiunile mici ale suprafetei cercetate arheologic. Cum putem vedea, aceste complexe au apärut pe suprafetele denumite TI si T2; in schimb, pe suprafata T3, aflatä ín partea cea mai esticä a säpäturii, a fost descoperitä doar о singurä groapä menajerä: complexui 127 (continänd fragmente ceramice si oase de animale). Aceasta inseamnä cä asezarea nu se extindea deloc in directia esticä sau, in orice caz, nu prea múlt. ín schimb, extinderea acesteia inspre vest este foarte probabilä, ipoteza ar putea fi verificatä insä doar prin noi säpäturi arheologice. In ceea ce priveste cealaltä parte a sitului de pe Dealul Viilor, aspecte de habitat cunoastem din mai multe complexe, incä nepublicate.46 Din päcate, din lipsä de fonduri, säpätura nu a mai fost extinsä spre est, pe linia terasei. Cu toate acestea, pe baza rezultatelor de aici, putem spune cä in ceea ce priveste organizarea asezärii din secolul al XII-lea, urmele de locuintä ar putea indica existenta unui sistem stradal, sau cel putin a unei conceptii in acest sens, a cärui axä se orienteazä in directia est-vest (poate dupä pozi(ia bisericii?). Trebuie sä mentionäm cä in epoca medievalä drumurile aveau mereu drept puncte de reper bisericile;47 in acest fei putem eventual asocia distribujia caselor, care urmau axa drumului, cu о ipoteticä bisericä. Pe längä publicarea complexelor ar trebui executate noi säpäturi atät in direejia nord-esticä, cät si sud-vesticä, pentru ca observatiile noastre sä nu rämänä in stadiul de ipotezä. (Plansa3) ín legäturä cu cele douä aglomeräri de structuri de habitat, 31/11,74/8,153/11. 45 Harhoiu - Baitag 2006-2007, 94. 46 Harhoiu - Gáli 2014, 196, PL 1. 47 Stibrányi 2008, 189-196; Duby 1984, 45-47.
