Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35. (2014-2015)

Articles

Mica necropolä din secolele II-IIIp. Chr. de la Sighisoara-Dealul Viilor

45

Amfora „de masá” din pastä cenusie - о forma supraregionalá

Amfora „de masa’, о oalä zveltä cu douä torp si fund cu inéi de póza (Standring), este о forma rar atestatä din descoperiri ale epocii fierului de pe teritoriul actual al Romäniei. Cele cäteva exceppi au fost interpretate, pe bunä dreptate, ca replici locale ale unei forme de vas elaboratä anterior in Grecia si Anatolia.35 Amfora „de masá” nu se numärä printre formele specifice ale ceramicii din Dacia preromanä,36 astfei cä nu poate fi perceputä ca indicator al unor tradipi mestesugäresti locale.37 Aceastä forrná, arsä oxidant si in varianta ei globularä este frecvent atestatä in Moesia romanä, incä din epoca imperialä timpurie.38 Räspändirea semnificativä a acestei forme la nord de Dunäre trebuie explicatä in condipile ulterioare cuceririi románé a Daciei si in contextui influen(ei creapei ceramice romane provinciale nu numai din Dacia, ci si din Moesia asupra oläriei din Barbaricum.

Amforele cenusii lucrate la roatä sunt atestate in multe descoperiri de epocä imperialä de la est de Carpap (big. 3), atät in necropolele Poienesti-Värtiscoiu,39 cät si in contexte de locuire ale grupei Chilia-Militari,40 in inmormäntäri sarmatice si in centre aflate sub control roman sau de certä tradipe elenisticä, precum Barbosi, Moloha, Tyras sau Olbia,41 precum si ín Regatul Bosporan.42 ín mod semnificativ, amforele cenusii au fost identificate ín atelierele de olärie de la Butnäresti, Poiensti si Pruteni,43 dar si la Orlivka (Orlovka).44 Räspändirea acestor cuptoare ar putea indica una

35 Moscalu 1983, 132-133; Opait 2013,43 (cu literatura).

36 Apartenenta unei amfore cenusii „de masá” la locuirea tárzie La Тёпе de la Rácátáu (Cápitanu 1976, 58, fig. 34/4) nu a fost precizatá explicit si s-ar putea adáuga indiciilor unei prezente post-traianice ín situí respectiv (de exemplu, о fibulä cu portagrafa inaltä ineditä, Muzeul din Bacáu, nr. inv. 24213 (observapi personale, iunie 2001). Amfora publicata de Buziiá 1973, 100, fig. 1/ 2 si 14 nu este zveltä, ci globularä si din pastä cärämizie; daca nu este un import, se inscrie ín seria imitafiilor locale dupä amfore romane.

37 Moscalu 1983,136.

38 Opait 2013, 43-44.

39 Bichir 1973, 80-81; Vornic et al. 2007, 89-90.

40 Bichir 1984, 35, 136, pl. XV/2, 145; XXIV/1; Dolinescu Ferche 1974, 54-55, fig. 41a/3 (din bordeiul VI mai provine о fibulä cu piciorul intors pe dedesubt); Moscalu 1983, 313.

41 Vornic et al. 2007, 89-90 (cu literatura).

42 De exemplu: Glebov et al. 2005, 260-261, nr. cat. 7 (Grab 9/1996), 248, fig. 8/3 (Tanais) sau Nessel’ 2000, 153, pl. 33/33 (Balaklava).

43 Bichir 1966;Bichir 1973,52-63; Vornic et al. 2007,84-89; observapi personale asupra materialelor din atelierul de la Poienepi. Materialele ceramice din alte ateliere de olar est-carpatice (Poiana Dulcesti, Scheia, 'Rifesti, Därmänesti, Bälteni) au fost publicate nesatisfäcätor.

44 Cercetäri I. Brujako menponate de Vornic et al. 2007,90.

dintre direc^iile in care mediile mestesugäresti din Moesia au exercitat о influen^ä tehnologicä profundä asupra Barbaricului est-carpatic. Foarte probabil, räspändirea amforei „de masä” din pastä cenusie finä este una dintre expresiile morfologice unei influenae care s-а dovedit extrem de fecundä in spapul est-carpatic.

Descoperirea la Mediesu Aurit a unor amfore „de masä” cenusii45 indicä difuztunea largä а acestui tip, chiar si dincolo de limesul nord-vestic al Daciei. Aceastä difuziune trebuie in^eleasä in contextui in care, realizarea oalelor zvelte cu douä torfi si inel de pozä, lucrate la roatä, din pastä cenusie, gälbuie sau roscatä (Gauloise type 9/ Gauloises flat-based amphoras) a cunoscut о intensificare deosebitä in mediile provinciale din epocä imperialä.46 Aceste produse provinciale si-au facut resimptä prezen^a dincolo de limes, de exemplu in Slovacia sau Polonia.47 Amfora „de masä” trebuie deci perceputä ca indicator al influerpei tehnologice a ceramicii provinciale in Barbaricum.

ín provincia Dacia, amfore „de masa’ cenusii au fost identificate fie ín mormintele de la Sopteriu (8 exemplare), Medias si Sighisoara - mormäntul 143 (cäte un exemplar), fie in cäteva descoperiri cu caracter non-funerar: Bezid, Sfäntu Gheorghe- Eprestető, Govora-Sat si Stolniceni.48 Pe längä aceste descoperiri, mai pot fi amintite si fragmentele de amforä descoperite in complexui 54 de la Sighisoara-Asezare, ale cäror incadrare in epocä provincial sau post-provincialä rämäne incertä, dar ar premerge culturii SMC.49 De asemenea, mai pot fi amintite si fragmentele de amforä cenusie din atelierul de olar (complexui 243/271) din punctui Necropolä, de unde provine si un mortarium datat in cursul secolului al IV-lea.50 Datarea acestui atelier de olar intr-o perioadä post-provincialä nu implicä si о incadrare cronologicä la fel de tárzie a amforei folositä ca urnä a mormäntului 143. Fragmentele de amfore din atelier indicä pästrarea in uz a acestei forme de recipient si dupä päräsirea provinciei.

45 Dumitrascu - Bader 1967, 35, pl. XII/11 (dreapta/jos).

46 Laubenheimer 1992; Gassner 1989. Un exemplu in Germania Inferior: Pirling 1993, 112, 121, fig. 10.

47 Beijak 2006, 260, 267, fig. 6/2; Leiber - Kokowski 2003, 150, fig. 45, nr. cat. 138.35-40.

48 Székely 1961,184-185, fig. 7/3; Székely 1959,241, pl. X/7 (asezare cu materiale provinciale dar si SMC); Moscalu 1983, 135-136; Moscalu 1970, 657, fig.’ 5/1; Bichir 1988, 111, fig. 7/4, 8; 10/1-2, 4-5, 10. Atribuirea amforelor de la Stolniceni nivelului VI (postroman) nu a fost argumentata satisfacätor.

49 Harhoiu - Baltag 2007, 249-250, pl. 130/2-3; 132/1, 9 si 459 (problema datarii).

50 Harhoiu 2009, 216-223, fig. 16/3; 17/5.