Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35. (2014-2015)

Articles

186

I. Karácsony

Fig. 17 - 18. Lärgirea zonei de racord a sträzii Morii. Fotografie realizatä in decembrie 1989.

Fig. 19. Situatia actualä a cvartalului analizat. Prezentare planimetricä cu marcarea masei construite demolate.

Fig. 20. Vedere de ansamblu a cvartalului cercetat. Fotografie realizatä in anul 2008.

Fig. 21. Piata Octavian Goga si aria urbanä aferentä surprinsä in anui 2010. Fotografie de Zoltán Czajlik. Fig. 22. Vedutä a orasului Sighisoara realizatä in anul 1666 de gravorul din Nürnberg, Hans Jacob Schollenberger. (Dupä Szalai - Szántai 2006)

Fig. 23. Giovanni Morando Visconti: Vedere esticä a orasului Sighisoara. 1699.

Fig. 24. Giovanni Morando Visconti: Vedere esticä a orasului Sighisoara. Detaliu cu regiunea sträzii Baier. Fig. 25. Johann Ignaz Haas: Sighisoara. 1735.

Fig. 26. Johann Ignaz Haas: Veduta orasului Sighisoara din anul 1735. Zona sträzii Baier.

Fig. 27. Casa cu gangul carosabil. Fotografie de arhivä de la inceputul secolului XX.

Fig. 28. Demolarea casei cu trecere spre strada Morii. Fotografie de epocä din anul 1928.

Fig. 29. Strada Baier. Detaliu de front nord-vestic. Trei etape de evolutie.

Fig. 30. Casele cu numerele 17 si 19 demolate ín anul 1928.

Fig. 31. Ancadramente de secol XVII pe fatada casei cu nr. 19. Detaliu fotografic de la inceputul secolului XX.

Fig. 32. Stucaturá cu vrejuri din interiorul palatului Beniczky de la Banská Bystrica. 1660 Fig. 33. Casa cu nr. 19. О fatadä cu detalii plastice de secol XVII, respectiv XVIII.

Fig. 34. Decoratiile plastice de secol XVIII ale casei cu nr. 19.

Fig. 35. Casä demolatá ín 1989 cu ocazia largirii racordului dintre strada Morii si Bulevardul 1 Decembrie 1918.

Fig. 36. Fatade de secol XVIII pe flancul nord-vestic a sträzii Baier.

Fig. 37. Casa Misselbacher. Secolul al XVII-lea.

Fig. 38. Fereastrá de la etajul casei Misselbacher.

Abstract

Due to its outstanding built values, a large section of the historic center of the city of Sighisoara was declared part of the UNESCO World Heritage List. Even like this, the present situation of some parts of it calls into question serious problems regarding the proper treatment and usage of a world-widely important architectural legacy. Such an area of the city is being represented by the segment located between the 1 Decembrie 1918 Avenue, the Morii Street and the Octavian Goga Street, which’s present physical, aesthetic and functional condition proves to be the result of several defective decisions taken in the last few decades during the systematization and conservation of the downtown. The massive elimination of the valuable built material was aggravated by the partial repopulation of the newly created hiatus with new architectural insertions.

Fig. 39. Elementele baroce de fatadä ale casei de pe Piata Hermann Oberth nr. 44.

Fig. 40. Fatada Liceului Mircea Eliade (fosta Scoalä Maghiarä de Bäie|i) la inceputul secolului XX.

Fig. 41. Fatada Liceului Mircea Eliade in prezent.

Fig. 42. Detaliu de pe fatada Liceului Mircea Eliade. Fig. 43. Főstül edificiu al Asociafiei Breslelor. Fotografie realizatä in anul 1914. Fortepan 86609.

Fig. 44. Fosta clädire a AsociaJiei Breslelor. Bakon cu elemente neogotice.

Fig. 45. Capiteluri cubice neoromanice pe fatada sud-esticä a Asocia^iei Breslelor.

Fig. 46. Element neorenascentist de pe fatada de sud-vest a AsociaJiei Breslelor Fig. 47. Fosta clädire a Asociajiei Breslelor. Traveea medianä a fatadei sud-estice.

Fig. 48. Fatada casei cu nr. 21 de pe strada Baier.

Fig. 49. Casä cu fatadä istorizantä. Str. Baier nr. 27. Fig. 50. Strada Baier la inceputul secolului XX.

Fig. 51. Strada Baier la inceputul secolului XX. Imagine de ansamblu a regiunii sud-estice.

Fig. 52. Fatadä de Stil Secession. Str. Baier nr. 7.

Fig. 53. Hotelul Steaua de Aur in anii 1900.

Fig. 54. Hotelul Steaua de Aur. Stare actualä de fatadä. Fig. 55. Str. Baier nr. 23. Clädire funcjionalistä din anii 1940.

Fig. 56. Fatadä functionalistä. Casa cu nr. 25 de pe str. Baier.

Fig. 57. Ansamblul de blocuri realizate in interiorul cvartalului studiat in preajma anilor 1980.

Fig. 58. Bloc proiectat in spiritul socialismului modernist. Str. Octavian Goga nr. 12.

Fig. 59. Blocurile socialist-moderniste väzute dinspre cetate.

Fig. 60. Clädirea fostului magazin Sigma. Dupä 1980. Fig. 61. Nivelul estetic actual al cvartalului studiat Fig. 62. Constructia nefinalizatä a CEC-ului.

Fig. 63. Clädire postdecembristä de pe frontul nordic al detaliului urban cercetat.

Fig. 64. Constructie aflatä pe strada Consiliul Europei. Fig. 65. Componenta stilisticä actualä a masei construite.

Fig. 66. Vechi si nou - о combinatie nereusitä.

The aim of this paper is to propound the above-mentioned area to a wider historical research. Being aware of the dimensions of the chosen theme, we don’t aim to fully solve such a problem of the regional historiography. Our intentions are much more modest, namely to offer a review on the development of this civic subdivision. The research methods applied were brought in mainly from the field of the history of arts, these approaches being combined with the ones of urban history in order to bring into focus a significant area of Sighisoara, a city that deserves special attention from all institutions and forums in charge.

Located at the periphery of the downtown of Sighi§oara, the researched area represents the result of a long process of development, bearing the characteristics of several important historical eras in the field of the local architectural evolution.

The topographical-morphological method applied for tbe research of the city’s formation-time