Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35. (2014-2015)
Articles
182 I. Karácsony Concluzii Aflatä in perimetrul Orasului de Jos al Municipiului Sighisoara, zona citadinä aleasä drept obiect al prezentei analize este rezultatul unui curs indelungat de dezvoltare, purtánd amprentele mai multor epoci importante atät pe planul formärii localitäjii, cät si in domeniul evolujiei arhitecturale locale. Avem de a face cu о entitate urbanä cristalizatä pe bazele unei structuri planimetrice de о vechime deosebitä, conturatä incä din primele etape ale procesului de devenire a localitä^ii. Metoda de interpretare topografico-morfologicä, aplicatä in elucidarea inceputurilor Sighisoarei, si introdusä in circuitui istoriografic prin literatura de specialitate a anilor 1970, prezintä о serie de elemente, respectiv enunjuri nesigure, dezavantajoase inclusiv din perspectiva plasärii corecte in timp a cvartalului in cauzä. Cea din urmä situate problematicä, conturatä pe marginea cätorva afirmafii lipsite de fundamentul necesar expunerilor stiinfifice solide, ne-а impus printre altele asumarea unei sarcini reparatorii. Am incercat astfei inlocuirea pronunjärilor formulate pänä acum asupra cronologiei regiunii märginite de Bulevardul 1 Decembrie, respectiv str. Morii, a cáréi formare poate fi argumentata doar la nivelul unui interval cronologic aproximativ, mai larg, situat intre sfärsitul secolului al XIII-lea, si deceniile veacului urmátor. Odatä definitä in principalele ei elemente topografice, orizontale, subunitatea teritorialä de locuire examinatä urmeazä о lungä perioadä de stabilitate structural-planimetricä, modificärile sale morfologice fund limitate in acest rästimp, de aproape sasé secole, mai ales in cadrul transformärilor volumetrice generate de fireasca sporire - inclusiv in direcfie verticalä - a masei construite. Sursele topografice, dar si cele vizuale, apärute in cazul nostru incepänd cu secolul al XVII-lea, susjin о dezvoltare fizicä Constanta, linearä a cvartalului discutat, care isi atinge stadiul de värf evolutiv in primele decenii ale secolului XX. Asistäm aid la о perioadä de trei secole marcatä de evenimente arhitecturale decisive. Trebuie sä amintim in acest cadru cristalizarea pänä in prima treime a secolului al XVIII-lea a desfäsurärilor de front continuu prin realizarea aproape sistematicä a gangurilor supraetajate. Ea a fost urmatä mai tärziu de valul istorist de redecorare a fafadelor, dar si de aparifia in zonä a unor adevärate capodopere ale eclecticului si mai ales ale stilului Secession. Amintitul punct culminant este urmat de nefericita fazä de declin a cercetatului fond urban, etapä deschisä odatä Fig. 66. Vechi si nou - о combinatie nereusitä.
