Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35. (2014-2015)
Articles
176 I. Karácsony flancul sudic al sträzii Baier, constructa realizatä íntre anii 1910-1912 pe baza proiectelor arhitectului sighisorean Fritz Balthes68 poartä valorile, respectiv semnele unei adevärate si reusite opere a Stilului 1900. Lucrarea dominata in mod evident de concepta vienezä a miscärii in cauzä se afirmä printr-o complexitate morfologicä deosebit de rafinatä, päsind cu múlt peste limitele stilistice ale artei Secession. Régimül minimalist, resträns de forme al registrului primului etaj prevesteste solutile unei etape mai tärzii a evolutei arhitecturale, cunoscute sub denumirea de functionalism. Planeitatea céléi din urmä zone de fa^adä contrasteazä pläcut cu detaliile figurilor de putti executate la intälnirea arhivoltelor de parter, a cäror introducere marcheazä о evidentä cunoastere a curentului Art Deco, aflat la vremea respectivä chiar la inceputurile sale de dezvoltare. Incercäri locale ale arhitecturii moderniste Reprezentänd un moment de transformare fundamental a viziunii plastice din domeniul proiectärii de clädiri, functonalismul a constituit una dintre cele mai spectaculoase schimbäri de directe din domeniul evolutei arhitecturale. Modificarea esentialä de percepte adusä de noua Fig. 56. FatadS functionalists. Casa cu nr. 25 de pe str. Baier. Fig. 55. Str. Baier nr. 23. ClSdire functionalists din anii 1940. 68 Pe numele intreg Friedrich Albert Balthes: Letz 2002, 20; Fabini 1985. sa esteticä si filozofie s-а precipitat printre altele prin acele inserti de fa|ade minimaliste, care articuleazä pänä in zilele noastre desfasurärile de front preponderent istorizante ale centrelor urbane vechi din Transilvania. Fenomenul in cauzä §i-a läsat urmele inclusiv in mediul construit sighisorean, investigat in cadrul acestei cercetäri, unde etapa modernista primeste contur prin clädirile de sub numärul 23 si 25. Ambele se evidentiazä datoritä fa^adelor subordonate unei economii deosebite de forme, a cáréi rigurozitate este usor recompensatä fie de factura vibrantä a tencuielilor, fie prin solutionarea mai originalä a parapetului de terasä, modelatä curbat la cele douä extremität-Sub viziunea arhitecturalä a erei socialiste Evaluänd in ansamblu atitudinea regimului comunist fa^ä de patrimoniul construit, putem usor constata fluctuata acestei raportäri pe liniile unei dinamici, respectiv politici total inconsecvente, mai bine zis bipolare. In timp ce unele obiective cultural-istorice - devenite piloane-simbol ale discursurilor national-cornu-
