Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35. (2014-2015)
Articles
Sighisoara - structuri urbane, arhitecturale si stilistice 165 Fig. 31. Ancadramente de secol XVII pe Fig. 32. Stucaturä cu vrejuri din interiorul palatului Beniczky de la Banská fatada casei cu nr. 19. Detaliu fotografk de Bystrica. 1660. la inceputul secolului XX. Bytca,55 construit de comitele palatin Thurzó György ín anul 1601,56 precum si golurile trigeminate ale turnului clopotnijá de la Sträzky,57 datat ín 1629.58 Daca nivelul superior si modul diferit de realizare tehnicä a celor din urmá detalii gravate in sgrafitto ar putea impune serioase semne de íntrebare ín privi n Ja invocärii lor ca analogii ale tipului nostru de ancadrament, vastul patrimoniu renascentist al regiunii Spis ne rezervä si alte modele ale bandourilor cu vrejuri, apropiate fragmentelor casei de pe strada Baier inclusiv prin metoda execufiei. Avem astfel cazul casei Beniczky59 de la Banská Bystrica, unde decorul de facturä manieristä, modelat din tencuialä, al unei exigente bolji cu penetrajii prezintä ansambluri si cadre de vrejuri similare stucaturii de la Sighisoara. 55 Bytca (magh. Nagybiccse), localitate din zona de nord-vest a Slovaciei, la о distanda de cca. 110 km de Banská Bystrica, a cärui castel realizat prin legarea cu aripi a patru turnuri circulare de coli reprezintä un important monument al arhitecturii renascentiste maghiare. Se integreazä intr-un ansamblu format din mai multe corpuri de clädiri, dintre care face parte §i acest Palatul Nunfial plasat la nord vest de clädirea principals, cea din urmä ridicatä de Thurzó Ferenc intre anii 1571-1574. (Mikó 2009, 149) 56 Mikó 2009,150; Bagyinszky - Búzás 2008, 75. 57 Spisská (magh. Nagyőr, ger. Nehrer), localitate din zóna de nor-est a Slovaciei de astázi, aflat la cca. 85 de km distanfá de oratui Presov, integrat in structura administrativä a localitápi Belá-Strázky. Biserica ei construitä in cursul secolului XV, purtánd hramul Sfintei Ana a primit ulterior actualul turn clopotni|ä executat in Stil renascentist in al doilea deceniu al secolului XVII. 58 Datarea turnului, evidentä pe baza inscripfiei de pe fafada de sud-est, este redatä gre§it in literatura de specialitate (1609): Balogh 1970, 228. 59 Divald 1911,33-34. Cristalizate fie in cercul descriselor impulsuri si gusturi plastice mai indepärtate geografic, fie in cadrul proceselor locale ale artei decorative, stucaturile de ancadrament de la Sighisoara se integreazä, inainte de toate, intr-un context mai aparte al evolutiei artistice transilvänene identificat mult timp sub denumirea controversatei renasteriflorale. Desi esenja amintitei terminologii - constituitoare aproape de teorie in istoriografia artei regionale prin lucrärile autoarei Balogh Jolán60 - nu mai rezistä in forma sa initialä, idealistä, ca determinare a unui fenomen de intensä remaniere prin prisma „spiritualitäjii artei populare maghiare” a sistemului ornamental renascentist,61 recuzita particularä de forme pe care о vizeazä reprezintä totusi о realitate a creajiei decorative intracarpatice din a doua jumätatea a secolului al XVII-lea, si inceputul secolului urmätor. Avem de a face cu un vast material plastic de inspirajie vegetalä, caracterizat printr-o tratare mai articulatä si mai destinsä a detaliului. Marcat de regula prin folosirea formelor ondulate si dinamice de vrejuri, asociate cu frunze si petale aplicate in abundenjä, acest fond se leagä dar de spiritul manierist local al renasterii tärzii. Oricum 1-am aborda, descrisul domeniu morfologic reprezintä о puternicä nuanjä specificä pe planul de dezvoltare a renasterii transilvänene, о categorie stilisticä distinctä, cäruia indräznim sä-i asociem si cartusele fitomorfe ale casei sighisorene. 60 Balogh 1943, 12-13, 95; Balogh 1970, 243. 61 Balogh 1934, 155.
