Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35. (2014-2015)
Articles
144 I. Karácsony Fig. 3. Biserica fostei mänästiri dominicane aflatä la marginea esticä a incintei cetätii. Fotografie de Zoltán Czajlik, 2010. scrierii istorice anterioare, care se dovedesc a fi de aceastä datä utile in dezvoltarea discursului in cauzä. Prezen|a asezämäntului19 unui ordin mendicant la Sighisoara in pragul secolului al XIV-lea aratä pentru perioada respectivä un nivel demografic sporit al localitä^ii. Este cunoscutä predilecfia definita a ordinelor cersetoare fafä de zonele de locuire bine populate, cota mai ridicatä a numärului de locuitori constituind una dintre premisele puterii economice a numitei localitä{i, potential absolut necesar la intretinerea unei asemenea mänästiri.20 Chiar dacä suntem departe, ca sä ne exprimäm in termeni numerici cu privire la dimensiunea in acea vreme a popula-19 Niedermaier 1979, 70; Machat 2002, 35. Autorii acordä о semnifica^ie deosebitä amplasärii mänästirii in imediata vecinätate a zidului de apärare, explicánd aceastä pozijionare perifericä prin ocuparea avansatä a teritoriului incintei. Opinia necesitä insä о oarecare revizuire intrucät ridicarea in zonele limitrofe a asezämintelor ordinelor cersetoare devine о caracteristicä aproape generalä а evului mediu, cauzatä mai pufin de ocuparea zonelor intra muros, mendicantii preferänd sä se stabileascä in zonele marginale ale localitätilor, cu precädere in apropierea porfilor indiferent de cantitatea teritoriilor libere in cadrul incintei. Traficul mai intens ale acestor zone de margine le prezenta un avantaj in colectarea resurselor necesare pentru sustinere. (Kutnyänszky 2000, 94; Entz 1996, 213) 20 Kutnyänszky 2000, 94. fiei sighisorene,21 este cert, о asezare limitatä doar la spa^iul relativ redus al incintei cetätii nu ar fi putut reprezenta un factor economic eficient pentru supraviefuirea in structurile ei a mänästirii dominicane. Väzutä in contextui celor de mai sus, prezenfa la sfärsitul secolului al XlII-lea a amintitului asezämänt implicä pentru data respectivä conturarea unei formátum de locuire mai insemnate, extinse deja intr-o oarecare parte §i asupra suburbiei.22 Fenomenul este consolidat prin vestigiile de arhitecturä romanicä descoperite ín afara zidurilor, in regiunea aferentä fostului spital Sfántul Anton, cum acest lucru a fost remarcat de cárivá autori antrenafi in tratarea problemei.23 * * * 21 Studiul introductiv al Topografiei Municipiului Sighisoara sustine о cifrä de сса. 1000 de locuitori pentru mijlocul secolului al XIV-lea. - Nefiind prezentate premisele acestei afirmatii, suspectäm stabilirea numärului doar printr-o simplä estimare. (Machat 2002, 43) Primele date sigure privind potentialul demografic al localitätii provin abia din anul 1488, cänd sunt consemnafi 600 de gospodärii. (Baitag 2006, 18) 22 Niedermaier 1979, 69-70; Entz 1996, 66. 23 Drägut 1968, 22; Machat 2002, 43; detaliul considerat incä neclarificat de cätre Vasile Drägut, a tost relevat si publicat de Kurt Leonhardt: Leonhardt- Eberle - Frank 2009, 70.
