Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 33/4. (2013)
Articles
198 E. Gáll Rezumat ín ultimii ani cercetarea cimitirelor din jurul bisericilor datate in secolele XI-XIII a luat un avánt important in Bazinul Transilvaniei. Caracteristic in special lumii occidentale (ín lumea bizantiná nu au existat reglementári similare), obiceiul de a se ínmormánta pe längä bisericá apare in zonele merovingiene in secolele VIII-IX. Astfel, printre capitularele lui Theodulf, episcop de Orleans (798-818), gäsim prima reglementare a acestor norme. Dupá normele din Decretum Gratiani, in bisericá se puteau ínmormánta episcopii, abafii, respectiv preopi si laicii vrednici de aceasta. Pe teritoriul Regatului Maghiar medieval aparitia acestor cimitire este datatá in literatura de specialitate, pe baza a trei documente scrise, la sfársitul secolului al XI-lea, inceputul secolului al XII-lea. Spre sfársitul domniei lui Ladislau I cél Sfánt (1077-1095) si ín perioada domniei lui Coloman Cárturarul (1095-1116), hotárárile sinoadelor de la Szabolcs (1092), Tárcái (in jurul anului 1100) si Strigonium (1104-1112/1113) au stabilit cä defuncpi trebuie sä fie inmormäntafi in jurul bisericii. Au fost respectate oare aceste hotárári? Fiecare necropolä de acest tip trebuie datatá de la sfársitul secolului al XI-lea? Putem generaliza din punct de vedere arheologic si cu aceasta sä päsim pe calea „argumentärii mixte”? Teoretic si logic, aceste cimitire ar trebui sä aparä in zona centrelor religioase si politice, iar in asezärile zonelor periferice ale regatului acest fenomen ar trebui sä se räspändeascä múlt mai tárziu, in special dupä reglementärile sinoadelor anterior mentionate. Aceastä intrebare trebuie formulatä si in cazul Transilvaniei, deoarece ínfiintarea episcopiei de la Alba Iulia este datatá in anul 1009. Nu exista oare in acest centru sau in alte centre (de exemplu la Cluj-Napoca-Mänästur) necropole de acest tip care au apärut inainte de sinoadele amintite? Baza noasträ de date cuprinde in acest moment 54 de situri funerare de acest tip, ale cäror analize le-am efectuat in aceastä lucrare. Abordärile de pänä acum au aplicat metode unilaterale. Nu s-а incercat niciodatä realizarea unui repertoriu complex. Descrierea succintä a materialului arheologic, sistematizarea ritualurilor funerare si prezentarea relapilor tipologice ale culturii materiale rezultate din cercetäri a fost de asemenea neglijatä. Nu s-au scris lucräri despre necropolele din jurul bisericilor care sä reflecte noile metode de cercetare aplicate in istoriografiile occidentale. Din aceastä cauzä, una dintre cele mai importante obiective ale temei noastre a fost sistematizarea si analiza criticä a bazei de date arheologice.
