Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Ciprian Rigman: Activitatea cultural-na ţională a protopopilor din Episcopia Greco-Catolică de Gherla în anii regimului politic liberal (1860-1867)
Marisia XXXII-XXXIII ecleziastice §i laice marmatiene, din 4 septembrie 1860, in frunte cu vice-protopopul tractului Cosäu, Filip Opri§, vice-protopopul tractului Iza, Vasile Cräciun §i viceprotopopul tractului Vi§eu, Vasile Mihalca, Tndreptat cätre numitul ministru, prin care i se solicitä interventia pe längä impäratul Francisc loset I, pentru oficializarea limbii románé in administrate, justitie §i invätämänt: „Dupä ce dara női romänii suntem imbucurati cu ínaltul Decret al Excellentei Voastre, din profundul inimilor noastre, exprimám cea mai umilitä multämitä §i din tot sufletul vä rugäm, ca la Prea-ínaltul Trón cauza noasträ nationalä §i mai íncolo а о patroniza sä vä indurati §i sä mijlociti, ca la romänii din tot lm peri и I Austriac, prin urmare §i la romänii din Marmatia, färä exceptiune, limba noasträ nationalä romänä, precum la cartea funduarä, a§a §i in administratia politico-civilä §i judiciarä, in instructiunea publicä §i privatä, sä se introducä §i introducerea ei de cätre Preabunul nostru Monarh, sä se intäreascä prin lege pentru totdeauna sustätätoare”108. Necesitatea oficializärii limbii románé ii apare ca о prioritate nationalä §i viceprotopopului tractului leud, Laurentiu Mihály de Ap§a, care, intr-o notä personalä din anul 1863, se pronunta asupra acestei vitale probleme nationale, printr-o formulare §tiintificä ce imprumuta teória dreptului istoric, din sfera argumentatiei memoriilor iluministe: „In luna iunie 1863, cänd de Ia jurati s-а cerut cä ce limbä voim in stat, romána sau maghiara, de ce s-а pus intrebarea asta? De ce s-а sch imbat §i dacä s-a schimbat trebuie §i noi sä ne schimbäm dupä ea, sä mergem inainte, cä cel ce nu mere, rämäne inapoi. Apoi darä avem datorie a merge inainte. Cum am mers inainte? Cu limba romänä! Praf §1 amar de acele neamuri care n-au limba sa, limba maicei sale. Noi incä suntem aid din mo§i-strämo§i, de la 78 dupä Hrlstos, 1700 mai bine de ani. Aid ne-au aflat ungurii. AI nostru a fost §i este pämäntul acesta, al strämo§ilor no§tri, ei s-au luptat muH §i au tinut limba, datinele, portul romänesc, numai limba sträinä s-а várát in dregätorii, care a fost silitä pe noi - cea ungureascä, cea nemteascä §i turceascä - §i acestea fiind imprumutate la noi, trebuie sä le däm imprumutul inapoi, cu multumitä, §i sä luäm limba noasträ, care amu intäia poate incape numai de la 800 de ani”109. Pentru conservarea spiritului national §i promovarea limbii románé in rändul noilor generatii, unii protopopi vor avea initiative infiintärii unor Societäti de lecturä §i a unor biblioteci romäne§ti. Dupä numirea sa ca profesor titular al catedrei de limba romänä §i religie din gimnaziul sätmärean, Petru Bran va infiinta „Societatea de lecturä a elevilor” §i о bibliotecä romäneascä110. ín anul §colar 1865-1866, Societatea de lecturä a junimii románé din Satu Mare i§i deschide din nou lucrärile, avändu-l pre§edinte pe „bravul protopop §i profesor” Petru Bran, iar ca vice-pre§edinte pe studentul gimnazist de anul Vili, Vasile Drago§111. Petru Bran se va preocupa indeaproape de buna functionare a acestei Societäti de lecturä a junimii sätmärene, inclusiv prin strängerea de fonduri materiale in beneficiul ei. In anul 1867, cu ocazia intrunirii conferintei inteligentei románé din comitatui Satu Mare pentru a discuta probleme legate de alegerile pentru dregätorii comitatensi, la propunerea viceprotopopului Petru Bran, participantii vor dona 14 florini pe seama Societätii de lecturä 108 ANRCJ-FEG, Act 1795/1860, f. 4 r. Actui este publicat in Mi§carea nationalä..., vol. Ill, pp. 185- 191. 109 Actul este reprodus in Maramure§enii..., p. 115. 110 Victor Bojor, Canonicii..., p. 74. 111 „Familia", nr. 17/1865, p. 212. 95
