Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Ciprian Rigman: Activitatea cultural-na ţională a protopopilor din Episcopia Greco-Catolică de Gherla în anii regimului politic liberal (1860-1867)
Marisia XXXII-XXXIII protopopul Grigore Pop sau de 2 florini, precum vicarii Mihail Pavel §i Demetriu Coroianu §i vice-protopopii Vasile Mihalca, Vasile Pop, Alexandru Erdős, Andrei Demian, Gabriel Vaida §i loan Cheseli97. In conditiile ín care instrumentele fundamentale de guvernare liberalä emise la Viena, Diploma din 20 octombrie 1860 §i Patenta imperialä din februarie 1861, recunosc autonómia administrativä a Transilvaniei, egalitatea tuturor natiunilor §i confesiunilor din provincie §i posibilitatea utilizärii limbii románé in administrate §i justitie, romänii T§i vor stabili printre obiectivele nationale imediate oficializarea limbii románé §i a§ezarea ei pe aceea§i treaptä cu limbile germanä §i maghiarä. Pornind de la aceste reglementári oficiale, multe sate romäne§ti declarä unilateral limba romána drept limba lor oficialä, anuntä public cä vor returna toate actele care le vor fi trimise Tn altá limba, iar unele din ele incep chiar punerea Tn practicá a acestor hotäräri98. ín calitatea lor de lideri locali, protopopii nu puteau rämäne pasivi Tn raport cu ideálul national al oficializärii limbii románé. Prima reactie Tn acest sens, Tncä Tnainte de publicarea Diplomei din octombrie, Ti apartine vice-protopopului Petru Bran, care din considerente confesionale, dar §i nationale, reintroduce slujba Tn limba romána Tn biserica parohialá din Satu Mare, de unde fusese exilatä Tn favoarea limbii maghiare Tn timpul pästoririi fostului protopop, acum canonic la Gherla, loan Gulovici. lata ce Ti scria Petru Bran episcopului loan Alexi, Tn 20 ianuarie 1860: „Ridicändu-se catedra de limba romána ín gimnaziul din Satu Mare, n-am intarziát limba romána a о introduce §i in catedra bisericii parohiale greco-catolice de aid, de unde cu multä daunä atät spirituálé cät §i nationale, fusese exilatä. (...) In limba romána, darä, aid am predicat de mai multe ori spre pläcerea poporului numeros, stätätor in mare parte din romäni de peste sate, impämänteniti aid. Succesul acesta nu s-а ajuns färä toatä opozitia, cäci unii dinire ruteni indatä au inceput a murmura in contra predicilor romäne§ti, dar dupä о capacitare solidä, totu§i se vede cä s-ar fi impäcat cu eie, spunändu-se acelea acum, mai rar in limba maghiarä”99. Este binecunoscutä fervoarea nationalä cu care vice-protopopul Petru Bran a apärat legitimitatea limbii románé Tn plan liturgic, spunändu-se despre el, cä atunci cänd enoria§ii maghiarizati i-au cerut sä predice Tn limba maghiarä, le-ar fi replicat Tn urmätorul mod: „Vedeti aceste foarfece, mai gata sunt sä-mi tai limba cu eie, decät sä vä predic ungure§te”100 101. De altfel, Tn contextui imperativului oficializärii limbii románé la nivelul Tntregii Transilvanii, Petru Bran va desfä§ura о sustinutä campanie Tn presa vremii, pentru drepturile limbii románé §i va depune eforturi uriase pentru ca romänii sätmäreni „sä simtä, sä vorbeascä §i sä lucreze romäne§te”1°1. Patriotismul profund de care dädea dovadä vice-protopopul Bran, prin promovarea limbii románé Tn rándul credincio§ilor din Satu Mare, Ti vor atrage antagonismul grupului de enoria§i ruteni §i romäni maghiarizati, Tn frunte cu avocatul rutean loan Valkovski, care, sustinut de Magistratul ora§ului §i de presa maghiarä, Ti va creea mari probleme lui Petru Bran, cu precädere Tn anii 1867-1869, Tn contextui inaugurärii regimului dualist austro-ungar. ín 13 mai 1867, vice-protopopul Bran prezintä Ordinariatului diecezan atacurile din presa maghiarä localä, la adresa limbii románé §i a persoanei sale, ca promotor al acesteia: „In Magyar Újság, nr. 19, 97 Idem, nr. 61/1868, p. 240; nr. 98/1868, p. 386. 98 ' ' Mi§carea nationalä..., vol. Ill, p. VIII; Simion Retegan, Reconstructia politica a Transilvaniei in anii 1861-1863, Presa Universitarä Clujeanä 2004, p. 59-61. 99 ANRCJ-FEG, Act 220/1860, f. 1 r.-v. 100 Victor Bojor, Canonicii..., pp. 72-73. 101 Ibidem, p. 73. 93
