Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Ciprian Rigman: Activitatea cultural-na ţională a protopopilor din Episcopia Greco-Catolică de Gherla în anii regimului politic liberal (1860-1867)
Marisia XXXII-XXXIII parohul §i vice-protopopul Petru Bran, in care acesta prezintä avantajele care ar putea decurge de pe urma infiintärii unui post de profesor de limba romána la gimnaziul din Satu Mare. Vice-protopopul afirmä cä numärul elevilor románi din gimnaziu se ridicä la 64, iar infiintarea unei catedre de limbä nationalä ar duce la formarea Tn viitor a unei generatii de functionary ofiteri §i clerici románi, gata sä serveascä interesului natiunii. Pentru a da greutate argumentatiei sale, Petru Bran prezintä episcopului situatia delicatä ín care erau pu§i románii din Satu Maré §i ímprejurimi, din cauza lipsei unei functionärimii románe§ti ín tribunalul din Satu Mare: „La tribunalul de aicea (Satu Maré, n.n.) niciun functionar nu cunoa§te limba románé pentru a face serviciul de interpret, iar ín cele mai multe comune ale acestui judet aceastä limbä este generálé”75. Solicitarea vice-protopopului Bran va fi sustinutä §i de tinerimea studioasä din Satu Mare, care solicitä Ordinariatului diecezan „ridicarea unei catedre de limba románé in Satu Maré (...), care e taré de lipsé”. Aceastä petitie a tinerilor laici din Satu Mare, avanseazá Ordinariatului §i propunerea ca Petru Bran sä fie numit in postul profesoral al acestei catedre, „barem intermediär”76. ín urma acestor solicitäri, venite atät pe calea initiativei protopope§ti, cät §i din directia laicatului, episcopul Alexi se va adresa Despärtämäntului locumtenential de la Oradea, avansänd ideea infiintärii acestei catedre pentru elevii románi din gimnaziul de stat din Satu Mare. Chestionat de Districtul locumtenential orädean, in privinta oportunitätii aparitiei acestei catedre, directorul gimnaziului, Anton Mayerhold, dä un räspuns negativ, care trädeazä fervoarea sa in privinta maghiarizärii romänilor: „propunerea limbii románé aid, пи numai cä nu-i de lipsä, ci ar fi chiar periculoasä, de vreme ce aid románii se folosesc in general de limba maghiarä”77. Acest refuz al directiunii gimnaziului nu il descurajeazä pe vice-protopopul Bran care, in 15 mai 1859, se adreseazä printr-o scrisoare plinä de profund sentiment national canonicului orädean loan Pop solicitändu-i interventia pe längä Despärtämäntul locumtenential orädean, in sprijinul infiintärii catedrei de limba románá la Satu Mare: „Poporenii greco-catolici din Satu Mare, prin injuria timpurilor trecute i§i pierduserä mai de tot, cele mai scumpe tezaure: limba §i nationalitatea. Cänd ajunsei eu aid paroh, imi obveni cea mai grea temä de rezolvat: sä resuscitez numele de román din decadentä §i sä dezleg limba romänä din cätu§ele in care о tinea elementul sträin. (...) Greutätile cu care avui §i voi mai avea timp indelungat de a mä lupta, mai ales la inceput, se par a fi tocmai neinvincibile; ele totu§i nu mi-au strämutat propusul, nid au imputinat curajul de a mä consacra pentru deviza romänä: Biserica, limba §i nationalitatea. Din aceastä luptä, ca sä pot ie§i invingätor (...), am aflat a fi mai de lipsä: ridicarea catedrei pentru limba romänä la gimnaziul din Satu Mare. Numai cu dobändirea acesteia väd eu factorii ridicärii romänismului pe ruinele, in care zace in Satu Mare §i in tot jurul acesta. (...) Cu profundä umilintä, vä год sä vä indurati a vä intrepune la In. Ces. Reg. Locotenentä, pentru dobändirea catedrei de limba romänä aid (...), cäci de la aceasta depinde rena§terea parohiei acesteia ca romänä §i resuscitarea limbii §i a nationalitätii románé in jurul acesteia”78. Ibidem, Act 1061/1858, f. 1 r.-v. 76 Ibidem, Act 1064/1858, ff. 1-3 v. 77 Ibidem, Act 12/1859, f. 1 r-v. 78 Actui este publicat ín Vasile Scurtu, Petru Bran, un luptätor al trecutului romänesc din Satu Maré, Satu Maré, 1939, pp. 49-50, ín Victor Bojor, Canonicii Diecezei greco-catolice de Gherla, acum Cluj- Gherla (1857-1937), Imprimeria Fondului cärtilor funduare, Cluj, 1937, pp. 73-74 §i ín „Concordia”, an IV, 1864, p. 95. 87
