Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Gelu Fodor: Între legea scrisă şi dreptul cutumiar. Aspecte privind aplicarea legii în comitatul Cluj în secolul al XVIII-lea
Istorie Tntelege pe deplin istoria juridica a Principatului Transilvaniei, trebuie sä introducem Tn discutie si rolul pe care comunitätile locale l-au jucat Tn completarea si de ce nu chiar crearea unor semi-sisteme de drept. In majoritatea lor, discutiile istoriografice neglijeazä acest aspect, insiständ pe rolul precumpänitor al institutiilor centrale Tn calitatea lor de principale creatoare de drept. Integrarea si Tntelegerea mecanismului de luare a deciziilor precum si motivatiile care stäteau Tn spatele celor care Tmpärteau dreptatea la nivel local ajutä la formularea unei perceptii integrate a sistemului constitutional transilvänean. Creat de convingeri populare si nu de un suveran sau un organ legiuitor, obiceiul submineazä pretentia avocatilor la cunoasterea privilegiatä a dreptului deoarece este maleabil, nestatornic si deosebit de suplu. Deranja Tntr-atät de mult Tncät Tn secolul al XVII-lea diferiti eruditi, si mentionäm aid pe Thomas Hobbes, afirmau cä drept este doar acéla care emanä de la suveran. Teória cea mai prezentä printre istoricii dreptului din zilele noastre este cä dreptul consuetudinar este creatia instantelor de judecatä care prin apelul fäcut la aceste norme, le-au impus Tn sistemul juridic Tn care functionau. Acest punct de vedere ar sta Tn picioare dacä am sti cu certitudine cä personalul care alcätuia aceste instante era unul erudit, cu solide cunostinte juridice, lucru care cu cäteva exceptii este foarte dificil de probat. Din relatärile oferite de Tmpäratul iosif al ll-lea Tn jurnalul säu de cälätorie prin Transilvania din 1773, afläm cä personalul de la nivel comitatens, inclusiv cel care Tmpärtea dreptatea era si foarte prost platit si cu о pregätire destul de precarä68. Lipsiti Tn marea lor majoritate de о pregätire juridicä temeinicä bazatä pe cunoasterea si interpretarea principiilor de drept, judecätorii motivau sentintele prin apelul la experienta comunitätii bazatä pe idea interpretärii de simt comun a légii. Adäugänd si un volum mult prea mare de muncä pentru posibilitätile administrative ale acestuia, sufocat de numärul mare de cauze, consecintele se deduc relativ usor. De altfel un argument Tn acest sens ar fi numärul mare de cazuri transmise instantelor superioare pentru solutionare, prin asa-numita procedurä exmissio69, amintitä Tn textul Tripartitului, Tnsä aplicabilä doar cazurilor transmise la Curia regalä pentru judecare si doar Tn cazul Tn care speta era de о mare complexitate70. Utilizarea procedurii la scarä largä Tn activitatea procesualä a comitatului Cluj ar putea avea doar douä cauze. Prima este slaba pregätire a judecätorilor, obligati sä transmitä cazurile pentru solutionare instantelor imediat superioare iar a doua este supraaglomerarea Tablei de Judecatä cu procese. Protocoalele abundä cu astfei de exemple de cauze care, datoritä complexitätii lor se desfäsoarä pe parcursul a mai multor ani, sfärsind prin a fi transmise pentru solutionare instantelor superioare. Pe de alta parte si instantele inferioare transmiteau Comitatului cauzele considerate a fi mult prea complicate creändu-se un veritabil cerc vicios. Relatia dreptului scris cu cel consuetudinar Tn procesele Tnaintate comitatului spre judecare Tn secolul al XVIII-lea este una destul de spinoasä, neexistánd studii care sä clarifice pe de-а Tntregul acest aspect. Ambiguitatea unor texte de lege 68 lleana Bozac, Teodor Pavel, Cälätoria impäratului Iosif al ll-lea in Transilvania la 1773, Cluj- Napoca, 2007, vol. I, p. 81. 69 Protocoalele judiciare ale Comitatului Cluj abundä Tn cazuri transmise instant elor superioare pentru solut ionare prin procedura numitä exmissio. Se constatä chiar о cre§tere a acestei practici Tn a doua jumätate a secolului al XVIII-lea cänd tot mai multe cazuri sunt transmmise Tablei Rege§ti pentru revizuire. “Tripartitum, III [6], p. 381. 82
