Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Radu Popică: Artişti braşoveni din secolul XVIII
Istorie Un caz aparte este cel al lui Joseph Benjamin Barbenius88, reputat medic bra§ovean, dar, totodatä, §i un talentat artist amator. Biográful säu, Christian Heyser89 90, mentioneazä pasiunea sa pentru artä: „Putinele momente de odihnä, pe care i le-au Tngäduit problemele profesionale §i studiile sale permanente, le-а umplut cu desen §i pictura, Tn care nu a fost lipsit de iscusintä ... . Lucrärile sale (Femeie bärfitoare - picturä pe sticlä, La bärbier, Portrét de bäiat - pastel, Fatä cu trandafir, Femeie cu tigaie - pastel §i Bärbat cu urcior) figurau Tn perioada interbelicä in expunerea Muzeului Säsesc al Tärii Bérsei din Bra§ov91. in cursul cercetärilor noastre nu am fost Tn mäsurä sä identificäm cu certitudine Tn colectiile muzeale bra§ovene niciuna din lucrärile medicului bra§ovean.92 Exemplul lui Joseph Benjamin Barbenius poate contribui la Tntelegerea mutatiilor de mentalitate care, la cumpäna secolelor XVIII-XIX, determinä о mai largä räspändire a gustului pentru artä Tn rändurile päturilor sociale superioare din Transilvania, creatia artisticä Tncetänd sä mai fie apanajul exclusiv al arti§tilor de meserie. Trecerea Tn revistä a activitätii arti§tilor bra§oveni din secolul XVIII probeazä existente unui centru artistic activ, dinamic, atractiv pentru artisti sositi din alte párti (Joseph Mohr §i, probabil, Sigismund Rösa). Arti§tii bra§oveni nu erau sträini de noutätile din arta vremii, prezenta Tn centrele artistice europene fiind atestatä neTndoielnic Tn cazul lui Johann Ölhan senior. Statutul arti§tilor Tn cadrul comunitätii locale nu era Tnsä lipsit de ambiguitate. Arti§tii tind sä acceadä la о pozitie socialä superioarä (Stephan Schüller §i Johann Ölhan senior93 devenind membrii ai comunitätii centumvirale, iar Joseph Mohr nu ezitä sä aspire la functia de senator) §i 88 Näscut intr-o veche familie bra§oveanä, ca fiu al me§terului aurar Samuel Barbenius (1716-1786), Joseph Benjamin Barbenius a urmat cursurile gimnaziului la Bra§ov §i a studiat medicina la Viena, Tyrnau ?i Erlangen (1773-1778). Dupä revenirea Tn Transilvania a practicat medicina Tn tinutul Trei Scaune, Tn districtul Fägära§ §i la Bra§ov. S-а remarcat ca unul dintre primii initiatori ai unei campanii pentru vaccinarea Tmpotriva variolei §i prin eforturile depuse pentru combatarea ciumei din anul 1813. A desfä§urat §i о bogatä activitate de cercetare §tiintificä, realizänd analize chimice la izvoarele de apä mineralä din tinutul Trei Scaune §i publicänd mai multe lucräri de specialitate. Christian Heyser, D. Joseph Benjamin Barbenius. Eine biograpische Skizze, Tn „Siebenbürgische Provinzialblätter”, V, Sibiu, 1824, pp. 174-192; Josef Trausch, op. cit., pp. 58-61. 89 Christian Heyser (1776-1839). Studiazä la Gimnaziul Honterus din Bra§ov §i la Jena (1796-1798). Este profesor la Gimnaziul Honterus din Bra§ov (1798-1811), iar apoi predicator §i paroh Tn Tara Bärsei (1811-1828). Din 1828 se stabilere la Viena, ocupänd functii importante Tn ierarhia bisericii evanghelice. A fost activ ca publicist, poet §i dramaturg. Josef Trausch, op. cit., vol. II, Kronstadt (Bra§ov), 1870, pp. 151-156. 90 Christian Heyser, op. cit., p. 188. Informatie preluatä §i de Josef Trausch, vol. I, loc. cit. 91 Lucrärile erau expuse ín sala IX a muzeului. Sunt amintite Tn cadrul „Verzeichnis der Bilder und Zeichnungen des Burzenländer Museums. Alte Abteilung” (Lista tablourilor §i desenelor din Muzeul Säsesc al Tärii Bärsei, Sectiunea veche). Führer durch das Burzenländer Sächsiche Museum in Kronstadt, Johann Gott's Sohn, Kronstadt (Bra§ov), f.a. (1923), pp. 32-33. 92in legäturä cu activitatea sa pot fi puse Tnsä lucräri aflate Tn colectia Muzeului de Artä Bra§ov (Portretul lui Michael Traugott von Fronius, pastel pe härtie, 62,2 x 49,7 cm, nesemnat, nedatat, inscriptie pe §asiu deta§at Tn urma restaurärii: Stadtrichter Fronius / Geschenk von Herrn Emil Schmmegler Fabrikant nr. inv. 1236; Portretul Barbarei Hensel Henning, pastel pe härtie lipitä pe cadru de lemn, 62,3 x 47,5 cm, nesemnat, nedatat, inscriptie verso: Barbara Hensel / geborne Henning / geborn 1739 gestorben 1827, nr. inv. 246) §i a Muzeului National Bran (Femeie cu trandafir, ulei pe pänzä, 78 x 58 cm, nesemnat, nedatat, nr. inv. C. 989). Radu Popica, Contributii..., pp. 59-60. MABH Bra§ov, Trauungsbuch verlobter... . Cu prilejul cäsätoriei fiului säu, Joseph, cu Anna Susanna Nussbächer, se precizeazä calitatea sa de membru al Comunitätii Centumvirale (Communitäts Mitglied). 68
