Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Radu Popică: Artişti braşoveni din secolul XVIII
Istorie neobi§nuita74. Inscriptia de pe medalion, TRAHE ME. POST' TE. CURRAM.75, oferä о cheie de interpretare, fiind, cel mai probabil, о trimitere la calitátile spirituale pe care trebuie sä le posede un preot. Asocierea inscriptiei cu reprezentarea Mielului Domnului sugereazá §i un simbolism de sorginte misticá. Aparent, crucifixu! aläturat medalionului cu téma Agnus Dei nu ridicä probleme de interpretare, fiind íntalnit §i ín alte portrete din epocá ínsá, la о privire mai atentä, §ocheazä imaginea dramatica a lui Christos, cu sängele §iroindu-l pe Tntreg trupul. Luánd ín considerare acest fapt, crucifixul nu poate fi considerat un simplu element de recuzitä, rolul sáu fiind acéla de a completa mesajul simbolic, prin sublinierea jertfei lui Christos, care spalä päcatele omenirii §i face posibilä reunirea cu Dumnezeu.76 ín pofida simbolisticii complexe, Ia nivei formal, prin importanta acordatä elementelor care definesc rolul §i statutul social al modelului §i schema compozitionalä conventional, Portréiul lui Petrus Clos se incadreazä in orientarea de facturä traditionalä a portretisticii transilvänene din a doua jumätate a secolului XVIII, influenta barocului fiind limitatä la preluarea unor elemente de recuzitä. Lui Joseph Mohr §i sculptorului Franz Eberhard77 le este atribuitä executarea altarului bisericii evanghelice de la Hárman78, datat in anul 178779 80 (IL. 7). Michael Konnerth, intr-o amplä §i documentatä lucrare privitoare la parohia evanghelicä Hárman, reproduce §tirea conform cäreia i s-au plätit pictorului Joseph Mohr pentru pictura altarului 11 florini renani §i 15 cruceri. 0 Nu avem motive sä contestäm veridicitatea acestei informatii, bazatä pe surse documentare primäre, insä, avänd in vedere cä in anul 1787 artistul era decedat, datarea altarului de la Hárman se dovede§te inexactä. Ca atare, pictarea de cätre Joseph Mohr a tabloului de altar de la Hárman nu poate fi plasatä mai tärziu de luna noiembrie a anului 1784. 74 Utilizarea pe scarä largä a unor obiecte devotionale cu tema Agnus Dei, mai ales medalioane de cearä, cärora le erau atribuite proprietäti miraculoase, este atestatä ín Italia ín secolele XVII-XVIII. Sandra Cavallo, David Gentilcore, Spaces, Objects and Identities in Early Modern Italian Medicine, Blackwell Publishing, 2008, p. 69; Margaret Anne Morse, The arts of domestic devotion in Renaissance Italy: The case of Venice, University of Maryland, 2006, p. 256. in mod obi§nuit, pe acest tip de obiecte devotionale uzuale, tema Agnus Dei era Tnsotitä de inscriptia Agnus Dei qui tollis peccata mundi. August Welby Pugin, Glossary of ecclesiastical ornament and costume, Londra, 1844. 75 Cäntarea Cäntärilor 1, 3. Trahe me post te curremus introduxit me rex in cellaria sua exultabimus et laetabimur in te memores uberum tuorum super vinum recti diligunt te (Biblia vulgata). Räpe§te-mä, ia-mä cu tine! Hai sä fugim ! - Regele m-а dus in cämärile sale: ne vom veseli §i ne vom bucura de tine. Iti vom preamäri dragostea mai mult decát vinul (Biblia sau Sfánta Scriptura, Bucure§ti, Editura Institutului Biblic §i de Misiune al Bisericii Ortodoxé Románé). 76 Pentru о prezentare pe larg a simbolisticii ce poate fi descifratá ín Portretul lui Petrus Clos vezi Radu Popica, Un pictor..., pp. 53-56. 77 Franz Eberhard (1744-1795). Sculptor din Sibiu. W. S., Heimische Künstler, in Korrespondenzblatt, IX, p. 142. 78 Michael Konnerth, Honigberg, Eine siebenbürgische Gemeinde im Burzenland, 2001, p. 693. 79 Aceastä datare este propusä de toate lucrärile care au abordat subiectul. Johannes Reichart, Das Sächsische Burzenland einst und jetzt, Bra§ov, Verlag der Kronstädter Ev. Bezirksconsistoriums, 1925, p. 213; Eduard Morres, op. cit., p. 213; Michael Konnerth, op. cit., p. 692; Hermann Fabini, op. cit., p. 309. 80 Michael Konnerth, op. cit., p. 693. Informatia provine din manuscrisul notarului Peter Horvath, Materialen zu einer Geschichte der Gemeinde Honigberg, gesammelt, geordnet und gewidmet der Gemeinde Honigberg im Jahre 1910, Arhiva Centralä a Bisericii Evanghelice C. A. din Romania Sibiu, fondul arhivistic al parohiei evanghelice Hárman. Nu am regäsit sursa documentarä primarä a acestei §tiri. 66
