Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Radu Popică: Artişti braşoveni din secolul XVIII
Istorie Seulen53, Joseph von Drauth54 §i Andreas Enyeter55. Portretul lui Joseph Gottlieb Seuler von Seulen56 (IL. 3) reflectä Tnräurirea modelului oferit de portretul aristocratic baroc, a§a cum se conturase in spatiul german Tn secolele XVII-XVIII, pictorul abandonänd conventiile rigide ale portretisticii provinciale. Surprinderea cu finete a detaliilor fizionomice §i anatomice, postura degajatä, accentui pus pe vestimentatia fastuoasá, ce dobánde§te un rol central Tn scenografia tabloului, confirmä afinitätile cu portretistica barocä. Portretul lui Joseph von Drauth57 (IL. 4) §i Portretul lui Andreas Enyeter58 (IL.5) se situeazä mai aproape de traditia portretului transilvänean din secolul XVIII. Artistul recurge la о schemä compozitionalä conventional, о veritabilä „retetä” reluatä Tntr-un mod stereotip. Prin deschiderea cätre un peisaj recognoscibil (Casa Sfatului §i piata Tnconjurätoare), Johann Ölhan senior introduce, prin Portretul lui Joseph von Drauth, un element de noutate Tn portretistica transilväneanä: tendinta de a plasa modelul Tntr-un spatiu „real”, a cärui veridicitate este subliniatä §i de detaliile interiorului. Osciländ Tntre traditie §i inovatie, portretele lui Johann Ölhan senior indicä asimilarea unor elemente de limbaj plastic baroc, prefiguränd aspecte ale picturii transilvänene din ultimele decenii ale secolului XVIII, artistul bra§ovean putänd fi socotit unul dintre reprezentantii barocului transilvänean. Dacä putinele lucräri ce au ajuns pänä la női permit formularea unei concluzii privind creatia artisticä a lui Johann Ölhan senior, Tn cazul fiilor säi, Johann §i Joseph, faptul cä nu s-а pästrat nicio lucrare ce le poate fi atribuitä, cu exceptia picturii decorative a orgilor de la Gherdeal §i Codlea, face imposibilä formularea oricäror aprecieri, fiind nevoiti sä ne limitäm la semnalarea datelor privind activitatea lor. ín a doua jumätate a secolului XVIII T§i desfä§oarä activitatea la Bra§ov pictorul bavarez Joseph Mohr, näscut la Bamberg Tn anul 171359. Nu avem informatii cu privire la familia sa60 sau formatia profesionalä. Data exactä §i motivele stabilirii sale Tn Transilvania ne rámán necunoscute. Cert este cä pe la mijlocul secolului XVIII pictorul era activ la Bra§ov §i Tn Tmprejurimi (districtul Fägära§ului §i Tn pärtile Joseph Gottlieb Seuler von Seulen (1727-1746), fiul lui Lucas Seuler cel Tänär (1693-1733). A decedat in timpul studiilor juridice efectuate la Jena. 54 Joseph von Drauth (1709-1762), senator §i inspector alodial. 55 Andreas Enyeter II (1741-1808). Studii la Jena. Tntre anii 1765-1808 a detinut mai multe functii Tn administratia ora§ului Bra§ov, fiind senator in anii 1773-1774, 1781, 1790-1799 §i 1806-1808. ÄBH Bra§ov, IV F 57, Erich Jekelius, Genealogie Kronstädter Familien, vol. Ill, Bra§ov, 1964-1966, p. 145. Friedrich Stenner, Die Beamten der Stadt Brassó (Kronstadt) von Anfang der städtischen Verwaltung bis auf die Gegenwart, Brassó (Kronstadt), 1916, p. 36. 56 Ulei pe pänzä, 82,5 x 65,5 cm, nesemnat, nedatat (1744-1746), Muzeul de Artä Bra§ov, nr. inv. 240. Inscriptie verso: Joseph Gottlieb Seuler V. Seulen Geb. 1727 Geft. 1746 Als / Stud: Jur: Zu Jena / J. Ölhan p. 57 Ulei pe pänzä, 87,5 x 72,5 cm, nesemnat, nedatat (cca. 1750), Muzeul de Artä Bra§ov, nr. inv. 2514. Inscriptie verso: Josephus de Drauth Senator Coron: Alodialium Inspector Natus A.O.R. 1709 die 21ta July Denat A.O.R. 1762 die 6 / Johan Otran pinxit (?). Inscriptia a fost transcrisä cu prilejul dublärii pänzei. 58 Ulei pe pänzä, 88 x 53,5 cm, nesemnat, nedatat (1861), Ministerul de Interne al Republicii Federale Germania, Tn imprumut permanent la Muzeul Transilvänean Gundelsheim, nr. inv. 6642/90. Inscriptii verso: Andrea Enyeter / Aetat. Sue. 20. An / Depict. 1761; Joh. Oelhan / pinxit. 59 Julius Bielz, Porträtkatalog der Siebenbürger Sachsen, in „Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde”, vol. / Bd. XLIX, 1936, p. 59 / nr. 678. 60 La mijlocul secolului XVIII era activ in Bavaria, la Eichstatt, pictorul Ernst Mohr. Julius Sax, Geschichte des Hochstiftes und der Stadt Eichstädt, J. Ludw. Schmidt's Verlag, Nürnberg, 1857, p. 310; Bavaria. Landes- und Volkskunde des Königreichs Bayern, vol V, München, 1866, p. 324. Nu am regäsit insä informatii care sä sustinä existenta vreunei legäturi de rudenie cu pictorul bra§ovean. 64
