Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Radu Popică: Artişti braşoveni din secolul XVIII
Marisia XXXII-XXXIII asemenea, pregätirea expozitiei „Portretele patriciatului sásesc din Bra§ov. Un capitol de artä transilväneanä”11 ne-а prilejuit continuarea cercetärilor in aceastä directie. ín cuprinsul acestui studiu ne-am propus sä prezentäm, Tntr-un mod sintetic, datele de care dispunem, in acest stadiu al cercetärii, cu privire la biográfia §i creatia arti§tilor activi la Bra§ov ín secolul XVIII. Principalii arti§ti la care ne vom referi sunt Stephan Schuller (7-1734), pictorii din familia Ölhan, Johann Ölhan senior (7-1763) §i fii säi, Johann Ölhan junior (d. 1784 7) §i Joseph Ölhan (1741-1787), §i Joseph Mohr (1713-1784). De asemenea, vom oferi cäteva date referitoare la Theodor Georg Fronius (1741-1824), Sigismund Rósa (7), Andreas Wismann (?) §i Joseph Benjamin Barbenius (1754-1814), a caror activitate artisticä este pufin sau deloc cunoscutä. La Tnceputul secolului XVIII era activ la Bra§ov pictorul Stephan Schuller. Informatiile biografice privitoare la acesta sunt lacunare. Nu am reu§it sä identificäm date concludente privitoare la artist sau la familia sa in registrele matricole ale ora§ului Bra§ov12. Din jurnalul lui Thomas Tartler, care relateazä despre decesul pictorului, afläm doar cä familia sa era de conditie modestä13. Cu toate acestea, putem presupune cä familia era originará din Bra§ov14. Data na§terii artistului ne rämäne necunoscutä. insä, avänd in vedere cä intr-una din primele mentiuni privitoare la activitatea sa, datänd din anul 1720, este socotit deja un artist cu о reputatie recunoscutä15, putem presupune cä era näscut pe la 1680-1685. Lipsesc informatiile referitoare la pregätirea sa profesionalä. Virgil Vätä§ianu il a§azä printre arti§tii transilväneni din secolul XVIII formati la Viena.16 Nu avem insä date care sä sustinä aceastä asertiune. Färä indoialä, pictorul, socotit de concetätenii säi un artist faimos, a cärui reputatie depä§ise tinuturile natale17, a urmat studii intr-unul din centrele artistice din spatiul german. Renumele säu artistic §i modul de viatä pios18 au fäcut ca, in pofida originii modeste, in noiembrie 1733 sä fie primit in comunitatea centumviralä a ora§ului Bra§ov.19 Stephan Schuller inceteazä din viatä la 30 martié 1734.20 artei plastice bra§ovene din secolul XVIII: Stephan Schuller §i Joseph Benjamin Barbenius, Tn „Studia Universitatis Babe§-Bolyai. Historia Artium”, LVII, 1, 2012, pp. 51-60. 11 Muzeul de Artä Bra§ov, 27 septembrie-10 noiembrie 2013. 12 n registrele matricole ale ora§ului Bra§ov figureazä un anume Stephen Schuler mentionat cu prilejul na§terii copiilor säi, Simon (24 aprilie 1702) §i Margaretha (28 iulie 1704), §i, aläturi de fiul säu, Simon, ca na§ de botez la 26 iunie 1731. Arhiva §i Biblioteca Parohiei Honterus Bra§ov (ABH Bra§ov), IV Aa 1, 1, Pfarramt-Matrikeln, Taufbuch der evang. Pfarrkirche in Kronstadt. Erster Band von 1684 bis 1772, p. 248, 273 §i 616. in absenta unor date suplimentare nu putem stabili dacä este vorba de artist sau de un concetätean omonim. 13 Diarium des Thomas Tartler 1701-1740, in Quellen, VII, Bra§ov, 1918, p. 152. 14 In acest sens pledeazä mentiunea lui Thomas Tartler cu privire la tatäl artistului, care ar fi fost servitorul unuia dintre juzii ora§ului. Ibidem. 15 „berühmtem Maler”, ABH Bra§ov, Archiv der Evangelischen Kirchengemeinde A. B. Zeiden, 14, Zeidner Kirchenbuch, Nachricht von deren bey diesem Marckt nöthig erkandten und Heilsamen Bau und Anstalten angefangen Ao 1768, p. 149. 16Virgil Vätä§ianu, op. cit., p. 578. 17 „der weltberühmte und kunstreiche Maler”, „in Siebenbürgen der beste Maler war”, „seine Porträte auch in Teutschland admiriert worden...”, Quellen, loc. cit, „in dieser Kunst berühmt gewesen und in Siebenbürgen seines gleichen nicht gehabt...”, ABH Bra§ov, IV F1, T. q. 182, Andreas Tartler, Diarium rerum memorabilium in R. Civitate Coronensis alibiq circa negotia ejusdem Civitatis gestarum, aut aliqua saltem ratione eam attinentium, inchoatum Anno Domini MDCCXX, p. 313. T8 Thomas Tartler elogiazä viata sa cre§tineascä. Quellen, ibidem. 19 Andreas Tartler, op. cit., p. 306. 20 Quellen, loc. cit. 59
